Nu mai puţin de 90% dintre români au afirmat, în cadrul unui Eurobarometru al Parlamentului European, că au citit, văzut sau auzit recent ştiri legate de Uniunea Europeană, cea mai mare proporţie dintr-un stat al blocului comunitar, în timp ce 81% dintre români au afirmat acest lucru despre legislativul comunitar.

Ştirile care prezintă cel mai mare interes pentru cetăţeni sunt subiectele politice naţionale, declară 50% dintre respondenţi. Chestiunile europene şi internaţionale (46%) sunt pe locul trei, cu un procentaj similar cu cel al ştirilor locale (47%).

O proporţie de 72% dintre respondenţi îşi amintesc că au citit, văzut sau ascultat recent o ştire despre Uniunea Europeană, fie în presă, pe internet, la televizor sau la radio, în timp ce 57% dintre ei au citit, văzut sau auzit recent o informaţie despre Parlamentul European.

Procentajul oamenilor care-şi amintesc de ştirile referitoare la Uniune variază între 57% în Franţa şi 90% în România, care este pe primul loc, urmată fiind de Malta şi Letonia (89%) şi respectiv Bulgaria (88%).

În ceea ce priveşte ştirile referitoare la Parlamentul European, proporţia variază între 39% în Franţa şi 85% în Malta, pe primul loc, urmată de România (81%) şi Bulgaria (79%).

Televiziunea domină cu 75% şi este principala sursă de ştiri, în special pentru europenii cu vârsta de peste 55 de ani. Pe locul doi, cu un procentaj simţitor mai mic, se află platformele de ştiri online (43%), radioul (39%) şi platformele de comunicare socială şi blogurile (26%).

Presa scrisă vine pe locul cinci: unul din cinci respondenţi (21%) menţionează că ziarele şi revistele sunt principala lor sursă de ştiri.

Pe de altă parte, respondenţii tineri folosesc într-o proporţie mult mai mare platformele de comunicare socială şi blogurile pentru ştiri, respectiv 46% dintre persoanele cu vârsta între 15 şi 24 de ani faţă de 15% dintre persoanele de peste 55 de ani.

Deşi sursele tradiţionale de ştiri, în special televiziunea, sunt importante, 88% dintre respondenţi consultă cel puţin unele ştiri online pe telefon, calculator sau laptop. 43% dintre respondenţi folosesc site-ul sursei de ştiri (de exemplu site-ul unui ziar) pentru a accesa ştiri online, iar 31% citesc articole sau postări care apar online pe reţelele lor de comunicare socială.

Accesarea postărilor cu ştiri pe platformele lor de comunicare socială este importantă într-o măsură şi mai mare pentru tineri - 43% dintre persoanele cu vârsta între 15 şi 24 de ani faţă de 24% dintre persoanele de peste 55 de ani.

Consultarea ştirilor online contra plată continuă să fie o excepţie: 70% dintre cei care accesează ştiri online consultă doar ştiri sau servicii de ştiri disponibile gratuit.

Cetăţenii europeni au încredere în mass-media tradiţională (radio, televiziune sau presa scrisă), inclusiv în prezenţa lor online, mai mult decât în platformele de ştiri online şi în canalele online de comunicare socială.

49% dintre respondenţi se aşteaptă ca posturile publice de radio sau televiziune să le furnizeze ştiri demne de încredere, indiferent de formatul ales (tradiţional sau online). Următoarea sursă de ştiri în ordinea preferinţelor este presa scrisă, cu 39%. Pe de altă parte, posturile private de televiziune şi de radio sunt considerate de 27% dintre respondenţi drept surse de ştiri de încredere.

Polonia este un caz aparte: este singura ţară în care populaţia consideră că posturile private de radio şi de televiziune sunt sursa de ştiri care prezintă cea mai mare încredere. Respondenţii din Ungaria arată o neîncredere şi mai radicală în sursele tradiţionale de ştiri în general. Ei consideră că o altă sursă de ştiri prezintă cea mai mare încredere: "persoanele, grupurile sau prietenii urmăriţi pe platformele de comunicare socială".

Importanţa încrederii este evidenţiată şi atunci când respondenţii sunt întrebaţi ce i-ar convinge să deschidă un articol de ştiri online. 54% se simt motivaţi dacă titlul corespunde intereselor lor, iar 37% spun că este important să aibă încredere în serviciul de ştiri care postează articolul respectiv.

Peste un sfert dintre respondenţi (28%) consideră că, în ultimele şapte zile, au fost expuşi "des" sau "foarte des" la dezinformare şi ştiri false. Cifra atinge cote maxime în Bulgaria, cu 55% dintre respondenţi, iar Olanda se află la polul opus: doar 3% dintre respondenţi consideră că au fost expuşi "foarte des" şi 9% "des" la dezinformare sau ştiri false.

Majoritatea respondenţilor sunt încrezători că pot recunoaşte dezinformarea şi ştirile false: 12% se simt "foarte încrezători" şi 52% "întrucâtva încrezători". Nivelul de încredere în posibilitatea de a face distincţia dintre ştirile adevărate şi cele false scade cu vârsta şi creşte cu nivelul de educaţie.

Sondajul Eurobarometru Flash a fost realizat de Ipsos European Public Affairs pe un eşantion reprezentativ de cetăţeni din Uniunea Europeană, în vârstă de cel puţin 15 ani, în fiecare dintre cele 27 de ţări ale Uniunii Europene. Între 26 aprilie şi 11 mai, au fost realizate 52.347 de interviuri prin tehnologia de interviuri online asistată de calculator (CAWI), folosind grupurile online Ipsos şi reţeaua lor de parteneri. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)