Acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE Republicii Moldovei şi Ucrainei la viitoarea reuniune a Consiliului European este privită mai degrabă cu optimism de experţi din domeniu şi de politicieni, deşi unii atrag atenţia că este posibil ca începerea propriu-zisă a negocierilor să fie separată de acest prim pas.

"Este un moment politico-diplomatic cheie. Luna aceasta vor avea loc două summituri importante în reconfigurarea evoluţiei a două organizaţii care marchează ordinea politică occidentală: cel al NATO, pe 28-29 iunie, şi cel al Consiliului European, pe 23-24 iunie, un summit la care UE va trebui să dea un răspuns cererilor de aderare ale celor trei state din vecinătatea estică a UE", a declarat joi, în cadrul dezbaterii "Rolul României în rezilienţa geopolitică a Uniunii Europene" din cadrul celei de a zecea ediţii a Forumului EUROSFAT, Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Naumescu susţine că, în opinia sa, cel puţin Republica Moldova şi Ucraina vor primi statutul de ţări candidate la reuniunea liderilor UE de săptămâna viitoare.

"Aici însă s-ar putea să existe şi unele nuanţe, sau chiar condiţionări, în sensul că este posibil ca UE să facă o distincţie, care s-a făcut şi în cazul altor ţări, nu ar fi o premieră, între acordarea statutului de ţară-candidată, lucru destul de probabil să se întâmple pe 23-24 iunie, şi începerea efectivă a negocierilor de aderare. Este un lucru discutat mai puţin la noi în spaţiul public, dar UE are acest instrument, de a defalca cele două momente. Adică una este să fii declarat stat candidat şi alta este să începi efectiv negocierile de aderare. Şi aş da un singur exemplu. Turcia este ţară candidată la aderarea la UE din 1999, dar a început efectiv negocierile de aderare abia în 2005, după şase ani", a afirmat Valentin Naumescu în cadrul dezbaterii organizate de Centrul de expertiză europeană Europuls.

El a atras atenţia că este posibil ca anumite ţări, în Consiliul European, "să exprime anumite rezerve şi să spună că efectiv negocierile de aderare vor începe atunci când sunt întrunite toate condiţiile pentru ca Ucraina să negocieze cu UE capitolele de aderare şi sigur, lucrul acesta să mai dureze câteva luni, un an". Naumescu a subliniat însă că, "dincolo de aceste subtilităţi tehnice", important ar fi semnalul politic.

Totuşi, ulterior, atrage atenţia profesorul de relaţii internaţionale, cele două state vor trebui să soluţioneze toate diferendele şi disputele teritoriale pe care le au cu Rusia "pentru că nu se pune problema ca un stat care are conflicte teritoriale, sau care are armata rusă pe teritoriul său, să adere la UE, asta e clar cred pentru toată lumea".

"Deci numai după ce Ucraina şi R. Moldova îşi vor fi clarificat definitiv disputele teritoriale pe care le au, mă rog separatiste în cazul Transnistriei, mă refer la R. Moldova, sau cele mult mai grave ale Ucrainei cu Rusia (...) vom putea vorbi despre posibilitatea unei aderări efective a celor două state", a subliniat profesorul Naumescu.

"Suntem optimişti, dar un optimism rezervat, moderat, să vedem dacă bunăvoinţa, şi inspiraţia, şi responsabilitatea liderilor europeni pe 23 şi 24 vor permite acordarea statului de ţări candidate cel puţin pentru Ucraina şi Republica Moldova", a mai spus el.
 

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

Răspunzând unei întrebări din public, eurodeputatul Dacian Cioloş din grupul Renew Europe a spus că nu se poate vorbi despre o integrare prea rapidă a celor două ţări vecine, în contextul în care, a arătat el, "una e acordarea statutului de ţară candidată şi alta e începerea negocierilor".

În acelaşi timp, a adăugat el, cele două ţări au nevoie de o perspectivă clară de aderare şi nu de idei precum Comunitatea politică europeană avansată de preşedintele francez Emmanuel Macron.

"Mi-e nu mi-e foarte clar cum ar funcţiona comunitatea asta politică europeană propusă de preşedintele Macron, dar eu am o altă opinie şi i-am spus-o şi dânsului. Sper ca săptămâna viitoare şi Ucraina, şi Republica Moldova cel puţin, dacă nu şi Georgia, să primească statutul de ţară candidată. Şi vor fi, eu sunt aproape sigur, nişte condiţii acolo, adică lucruri care trebuie îndeplinite până când să înceapă negocierile de aderare. (...) După ce încep negocierile de aderare, haideţi să fim sinceri, cetăţenii Republicii Moldova şi ai Ucrainei nu au nevoie de comunităţi politice la care să se ducă din când în când şefii lor de stat, de guvern, şi să discute cu ceilalţi acolo despre una alta. Au nevoie de lucruri concrete. Şi ceea ce s-ar putea face, şi din câte înţeleg eu şi fără să se modifice tratatele, este o integrare progresivă", a opinat Cioloş.

Ce ar însemna acest lucru? Cioloş susţine că, eventual după încheierea unui capitol de negociere, "ţările respective să beneficieze deja de piaţa comună pentru produse agricole fără restricţii, de subvenţii, de acordurile comerciale pe care UE le negociază. La fel pe politica de coeziune, pe programul ERASMUS, pe libera circulaţie a forţei de muncă etc.".

"Astea ar fi rezultate concrete pentru cetăţeni. Liderii politici de la Chişinău şi de la Kiev asta aşteaptă: să poată să le arate oamenilor că chiar dacă stau în negocieri 10-15 ani nu stau să aştepte fără se întâmple nimic (...)'', a pledat Cioloş.

"Dacă Moldova nu primeşte statutul de ţară candidată, eu nu vreau să-mi închipui ce se va întâmpla politic în următorii ani în Republica Moldova. De asta sper să nu ajungem acolo", a avertizat eurodeputatul Renew Europe.
 

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO

La rândul ei, Angela Gramadă, preşedintă a Asociaţiei Experts for Security and Global Affairs, a atras atenţia că refuzarea unui astfel de statut pentru Republica Moldova şi Ucraina ar putea avea consecinţe şi asupra proiectului european.

"În momentul în care le este refuzată statutul de ţară candidată şi apoi sunt amânate la nesfârşit începerea negocierilor pe fiecare capitol s-ar putea ca proiectul european să fie şubrezit din interior, dar şi din exterior, pentru că aceste state vor căuta alte oportunităţi şi vor încerca să demonstreze că este un proiect inutil. Şi atunci care va fi rostul să fie şi România într-un proiect inutil (...) care nu poate să ofere acele perspective de stabilitate şi de securitate pentru care a fost creat la început?", a întrebat ea, retoric, în cadrul dezbaterii.

Pe de altă parte, crede ea, Republica Moldova şi Ucraina vor avea fiecare calea ei, chiar dacă vor primi amândouă statutul de ţară candidată. "Asta nu înseamnă că traiectoriile vor fi aceleaşi. Pentru că nivelul de integrare este unul diferit, nivelul de implementare a reformelor şi politicilor europene este unul diferit, iar Ucraina are în prezent o problemă mult mai mare şi dacă nu va putea fi soluţionată într-un termen destul de scurt, să spunem un an de zile de la extinderea operaţiunilor militare (ale Rusiei în Ucraina - n.r.), atunci procesele vor fi de lungă durată în ceea ce priveşte integrarea europeană", a mai spus Angela Grămadă. AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea) 

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO 

** Citeşte şi:

Dacian Cioloş: Trebuie să ne asumăm un rol foarte clar în apărarea intereselor Republicii Moldova