Necesitatea unei prezenţe aliate consolidate şi eficiente pe Flancul Estic al NATO a fost subliniată, marţi, de către preşedintele Klaus Iohannis, prezent la reuniunea organizată de prim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos şi prim-ministrul Regatului Danemarcei.

Potrivit unui comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială, Iohannis a participat, la Haga, la o reuniune în format restrâns, alături de premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei şi Portugaliei, precum şi de secretarul general NATO, în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.

"Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea unei prezenţe aliate consolidate şi eficiente pe Flancul Estic, unitare, coerente şi sustenabile, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră - aceasta fiind şi regiunea cea mai expusă ca urmare a acţiunilor agresive ale Rusiei. Preşedintele României a subliniat, de asemenea, că apărarea colectivă este şi trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. În contextul actual, legătura transatlantică şi Articolul 5 al Tratatului de la Washington, care au făcut din NATO cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, sunt mai relevante ca oricând", se arată în comunicatul amintit.

În cadrul reuniunii s-a discutat despre evoluţiile de securitate generate de război, continuarea asistenţei multidimensionale pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO şi perspectivele aderării la Alianţă a Suediei şi a Finlandei.

"Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat necesitatea ca viitorul Concept Strategic al NATO să reflecte cât mai adecvat şi realist noua situaţie de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca principală ameninţare la adresa NATO, să acorde prioritate apărării colective şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor din prezent şi din viitor", menţionează sursa citată.

Preşedintele a prezentat eforturile depuse de România pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar şi Republica Moldova şi a subliniat importanţa demersurilor pentru asigurarea securităţii alimentare. El a susţinut şi necesitatea consolidării relaţiilor NATO cu partenerii din regiune, "profund afectaţi" de efectele agresiunii Rusiei.

Şeful statului a exprimat susţinerea fermă a României pentru politica NATO a "uşilor deschise" şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei, care va contribui la întărirea securităţii Alianţei în ansamblul său, printr-o postură de descurajare şi de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic, precizează Administraţia Prezidenţială.

La finalul reuniunii a fost adoptată o declaraţie comună, în care se arată că războiul "brutal, ilegal, neprovocat şi nejustificat" al Rusiei împotriva Ucrainei "a zdruncinat pacea în Europa şi a schimbat fundamental securitatea euroatlantică". Ţările semnatare îşi reafirmă întreaga solidaritate cu Ucraina şi adresează un apel preşedintelui Putin "să oprească imediat acest război de agresiune lipsit de sens" şi să-şi retragă toate forţele militare din Ucraina.

"NATO va continua să promoveze pacea, securitatea şi stabilitatea în întreaga regiune euroatlantică cu o abordare cuprinzătoare de tip 360 de grade. La acest moment critic pentru securitatea noastră şi pentru pacea şi stabilitatea internaţionale, vom continua să întărim NATO ca fundament al apărării noastre colective şi ca forum esenţial pentru consultări transatlantice de securitate şi decizii între aliaţi", se arată în declaraţia comună, conform comunicatului citat.

Şefii de stat şi de guvern participanţi la reuniunea de la Haga se declară de acord ca la Summitul NATO de la Madrid să fie luate decizii privind "o nouă linie de referinţă a posturii NATO, adaptată unei realităţi strategice mai imprevizibile şi mai periculoase", pentru a descuraja succesul oricărui agresor în îndeplinirea obiectivelor sale.

"Vom contribui la dezvoltarea întregii game de forţe disponibile şi capabilităţi, necesare menţinerii unei posturi de descurajare şi apărare a NATO robuste, credibile şi sustenabile pe termen lung. Vom continua să adoptăm toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra securitatea populaţiilor noastre şi a fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Măsurile noastre vor fi proporţionale cu ameninţarea şi cu mediul de securitate în schimbare", se mai arată în documentul adoptat la finalul reuniunii.

Semnatarii declaraţiei adaugă că la Madrid, aliaţii trebuie să reafirme Angajamentul de Investiţii pentru Apărare ce vizează cheltuirea a 2 % din PIB pentru apărare şi să agreeze o abordare ambiţioasă care să consolideze Alianţa pentru viitor prin "creşterea considerabilă" a finanţării comune a NATO, în conformitate cu deciziile adoptate la Summitul de la Bruxelles din 2021. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) Administrația Prezidențială a României/facebook.com

Citiţi şi:

VIDEO Ucraina are nevoie de "mai multe arme grele", afirmă şeful NATO