Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei (CoE) cere autorităţilor române să continue reforma sistemului penitenciar pentru a remedia unele deficienţe grave şi persistente. Printre măsurile cerute se numără îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, oferirea unei game de activităţi utile pentru deţinuţi pentru a-i ajuta să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate, creşterea numărului de personal din penitenciare şi asigurarea unor servicii de îngrijire medicală adecvate, menţionează CPT în raportul privind vizita pe care a efectuat-o România în perioada 10-21 mai 2021, publicat joi.

În timpul acelei vizite, delegaţia CPT a examinat tratamentul aplicat persoanelor deţinute în închisori şi în unităţile de poliţie şi a evaluat măsurile luate de autorităţile române pentru îmbunătăţirea situaţiei constatate în timpul vizitei Comitetului din februarie 2018. În acest scop, delegaţia CPT a vizitat patru închisori, în centrul atenţiei fiind mai ales persoanele deţinute în regim de maximă siguranţă, în regim închis şi în arest preventiv, precum şi deţinuţii cu tulburări mintale. A mai vizitat şapte centre de reţinere şi arestare preventivă şi a analizat modul în care persoanele private de libertate au fost tratate de către poliţie. De asemenea, delegaţia a avut ocazia să examineze eficacitatea investigaţiilor privind acuzaţiile de rele tratamente săvârşite de către agenţii de aplicare a legii şi de către personalul închisorilor.

Potrivit documentului, delegaţia CPT s-a bucurat de o cooperare excelentă din partea autorităţilor române. Cu toate acestea, principiul cooperării implică şi luarea de măsuri decisive pentru îmbunătăţirea situaţiei în conformitate cu recomandările cheie ale Comitetului. În acest sens, CPT constată cu îngrijorare că fie au fost aplicate puţine măsuri, fie acestea nu au fost întreprinse deloc în legătură cu anumite recomandări formulate în rapoartele anterioare, în special în ceea ce priveşte situaţia deţinuţilor aflaţi în regim de maximă siguranţă, funcţionarea echipelor de intervenţie din penitenciare şi furnizarea de îngrijiri medicale în închisori.

Penitenciarele

CPT ia act de investiţiile aflate în curs de desfăşurare în reforma sistemului penitenciar, conform Planului de acţiune actualizat pentru perioada 2020-2025. Cu toate acestea, rămân numeroase provocări: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, oferirea unei game de activităţi utile pentru deţinuţi pentru a-i ajuta să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate, creşterea numărului de personal din penitenciare şi asigurarea faptului că serviciile de îngrijire medicală din penitenciare răspund nevoilor deţinuţilor.

De asemenea, suprapopularea rămâne o problemă serioasă, sistemul penitenciarelor funcţionând la 127% din capacitatea sa oficială. Anumite unităţi vizitate, cum ar fi penitenciarele Craiova şi Mărgineni, funcţionau la peste 150% din capacitate, deseori spaţiul de locuit fiind de doar 2 metri pătraţi/persoană. Autorităţile române trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura că toate persoanele aflate în închisoare sunt ţinute în condiţii decente, iar cele care locuiesc în celule cu ocupare multiplă beneficiază de un spaţiu minim de locuit de 4 metri pătraţi/persoană (excluzând suprafaţa grupului sanitar); de asemenea, trebuie promovate mai mult alternativele la închisoare.

Condiţiile materiale din toate închisorile vizitate au fost în general precare, observându-se celule dărăpănate şi lipsite de dotări (spaţiu de depozitare, mese şi scaune), saltele şi lenjerii de pat uzate şi infestate cu ploşniţe şi gândaci. Au fost primite multe plângeri cu privire la accesul foarte limitat la apă caldă, precum şi cu privire la încălzirea insuficientă a celulelor în timpul iernii. Mai mult, unităţile sanitare erau deseori într-o stare precară, iar persoanelor deţinute nu li s-au furnizat cantităţi adecvate de detergent şi produse de igienă.

Majoritatea persoanelor întâlnite de delegaţia CPT au indicat că au fost tratate corect de către personal. Acest lucru s-a observat în special în cazul Penitenciarului Galaţi, unde relaţiile dintre deţinuţi şi personal au părut mai calme şi mai respectuoase în comparaţie cu cele constatate în timpul vizitei din 2018. Cu toate acestea, a fost primit un număr considerabil de acuzaţii de maltratare fizică a deţinuţilor de către personalul penitenciarului, inclusiv de către membrii echipelor mascate de intervenţie, în special la Penitenciarul Giurgiu. Au fost primite acuzaţii şi la Penitenciarul Craiova şi, într-o măsură mai mică, la penitenciarele Mărgineni şi Galaţi. Situaţia a fost deosebit de alarmantă la Penitenciarul Giurgiu, unde delegaţia a primit acuzaţii credibile conform cărora mai multe persoane au fost supuse în mod repetat la lovituri în tălpile picioarelor: o metodă de tortură cunoscută sub numele de falaka. Raportul semnalează din nou îngrijorări serioase cu privire la lipsa consemnării şi raportării leziunilor de serviciul de asistenţă medicală şi la eşecul de a ancheta în mod eficient acuzaţiile de rele tratamente.

În general, trebuie pus un accent deosebit pe responsabilităţile de supraveghere ale cadrelor de conducere şi ale cadrelor medii, acordând o atenţie deosebită acţiunilor personalului aflat în subordine, cât şi pe instruirea lucrătorilor din penitenciar în tehnici de control şi imobilizare. De asemenea, conducerea fiecărei închisori trebuie să sublinieze din nou întregului personal al penitenciarului că abuzul verbal, în special cel de natură rasistă, cât şi provocarea deţinuţilor denotă lipsă de profesionalism şi sunt inacceptabile. Totodată, este important ca sistemele CCTV să fie pe deplin operaţionale în toate închisorile, ca o garanţie împotriva relelor tratamente. Pe lângă acestea, toate anchetele privind cazurile de presupuse rele tratamente aplicate persoanelor deţinute de către personalul penitenciarului trebuie să respecte cu stricteţe criteriile de eficienţă stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce priveşte furnizarea de servicii de îngrijire medicală în penitenciare, constatările vizitei din 2021 au arătat că s-au înregistrat unele progrese după 2018, inclusiv în ceea ce priveşte independenţa administrativă a serviciilor de îngrijire medicală faţă de conducerea şi personalul penitenciarului. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii pentru deţinuţi, inclusiv: creşterea numărului de angajaţi; dotarea tuturor penitenciarelor cu echipament medical de bază şi de urgenţă; garantarea confidenţialităţii medicale; îmbunătăţirea sistemului de consemnare a leziunilor; asigurarea unui examen medical complet la intrarea în închisoare şi adoptarea unei strategii complexe pentru a sprijini persoanele cu probleme legate de droguri. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea coordonării cu serviciile locale de sănătate publică şi pentru instituirea unui sistem de supraveghere de către Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Justiţiei.

De asemenea, este nevoie de îmbunătăţirea îngrijirii sănătăţii mintale acordate în închisori. Situaţia din penitenciarele Craiova şi Mărgineni a fost deosebit de dăunătoare pentru persoanele care sufereau de tulburări mintale. Lipsa îngrijirii psihiatrice a fost agravată de ţinerea persoanelor într-un mediu care le-a exacerbat starea, inclusiv cazarea în dormitoare mari. Toate închisorile trebuie să ofere îngrijire psihiatrică adecvată, asigurată de un psihiatru şi asistente medicale de psihiatrie. Unităţile cum ar fi Penitenciarul Craiova, care dispun de o unitate psihiatrică presupus dedicată, trebuie să ofere un mediu care este benefic persoanelor cu tulburări mintale.

CPT subliniază din nou urgenţa extinderii personalului în închisorile vizitate, în baza revizuirii rolurilor şi îndatoririlor personalului din penitenciare. De asemenea, trebuie să se acorde o prioritate deosebită atât formării iniţiale, cât şi continue a personalului. În ceea ce priveşte echipele de intervenţie mascate care funcţionează în unităţile în care sunt ţinuţi prizonieri în regim de maximă siguranţă, CPT a pus de mult sub semnul întrebării raţiunea de a fi şi modul de operare al acestora. Având în vedere constatările delegaţiei în timpul vizitei din 2021, CPT subliniază din nou convingerea că aceste echipe trebuie dizolvate, că este necesară extinderea personalului din zonele cu regim de maximă siguranţă şi că trebuie adoptată o abordare dinamică a securităţii.

CPT a constatat că procedura disciplinară a fost aplicată corect şi că nu a existat o aplicare excesivă a procedurilor şi a sancţiunilor disciplinare. Cu toate acestea, CPT critică din nou faptul că incidentele de autovătămare şi tentative de sinucidere sunt încă tratate ca abateri disciplinare. De asemenea, reiterează că restricţiile privind vizitele nu trebuie impuse ca pedeapsă disciplinară. În ceea ce priveşte contactele cu lumea exterioară, CPT reiterează că vizitele fără dispozitive de separare pentru toţi deţinuţii trebuie să constituie regula, iar vizitele cu dispozitive de separare excepţia. În general, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a promova contactele între deţinuţi şi familiile acestora.

În final, CPT consideră că trebuie luate măsuri pentru promovarea încrederii în echitatea sistemului de reclamaţii în rândul persoanelor aflate în închisoare, deoarece, în prezent, reclamaţiile nu reflectă cu acurateţe problemele din închisori, în special cele de violenţă.

Forţele de poliţie

Raportul consemnează că marea majoritate a persoanelor chestionate de delegaţia CPT au declarat că au fost tratate corect de către poliţişti. Cu toate acestea, deţinuţii au semnalat câteva cazuri de maltratare fizică din partea ofiţerilor de poliţie. Acuzaţiile se refereau în primul rând la palme, pumni, şuturi şi lovituri de baston aplicate de poliţişti suspecţilor, fie în momentul arestării, fie în timpul audierilor la secţia de poliţie. Au fost primite şi plângeri privind încătuşarea excesiv de strânsă.

Raportul recomandă ca Ministerul de Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei Române să transmită un mesaj hotărât privind faptul că relele tratamente aplicate persoanelor deţinute sunt ilegale, denotă lipsă de profesionalism şi vor face obiectul unor sancţiuni severe. În plus, ar trebui promovat un sistem de audiere investigativă a suspecţilor. De asemenea, este esenţial ca leziunile observate de personalul medical la persoanele deţinute în momentul admiterii acestora în centrele de reţinere şi arestare preventivă (C.R.A.P) să fie înregistrate cu acurateţe. CPT mai formulează comentarii în legătură cu anchetele privind acuzaţiile de rele tratamente aplicate de către poliţie şi recomandă ca procurorilor să li se pună la dispoziţie propriii anchetatori, ca mijloc de a spori independenţa, precum şi promptitudinea şi minuţiozitatea anchetelor privind acuzaţiile de rele tratamente.

În legătură cu garanţiile împotriva relelor tratamente aplicate de către poliţie persoanelor private de libertate, au fost observate o serie de neajunsuri, în special în ceea ce priveşte accesul la un avocat, inclusiv posibilitatea de a avea o discuţie confidenţială cu un avocat, dar şi în legătură cu dreptul de a avea acces la un medic. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a garanta că toate persoanele sunt informate cu privire la drepturile lor şi li se oferă dreptul de a informa o rudă sau o persoană terţă despre reţinerea lor încă de la începutul privării de libertate.

CPT reafirmă ideea că ar trebui să se ia în considerare în mod deosebit plasarea C.R.A.P.-urilor sub autoritatea Ministerului Justiţiei.

Concluziile vizitei din 2021 evidenţiază din nou condiţiile materiale precare şi regimul auster pe care îl suportă persoanele reţinute în centrele vizitate, care le fac inadecvate pentru reţinerea persoanelor pentru perioade de două sau mai multe luni. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea îngrijirii şi a regimului acordat minorilor reţinuţi în aceste centre, iar procedurile de percheziţie trebuie modificate în aşa fel încât să se evite ca persoanele să fie complet goale în timpul procesului.

În ceea ce priveşte îngrijirile medicale, acestea au fost în general adecvate, cu excepţia testelor pentru depistarea virusurilor transmise prin sânge la noii sosiţi.

În final, CPT doreşte să fie asigurat că noile C.R.A.P.-uri vor îndeplini standardele minime pentru reţinerea deţinuţilor în arest preventiv pentru perioade de două sau mai multe luni.

În răspunsul lor la raport, autorităţile române oferă informaţii detaliate la recomandările CPT cu privire la situaţia atât din penitenciare, cât şi în poliţie. În special, este reiterat mesajul toleranţei zero faţă de orice comportament agresiv al personalului din penitenciare, împreună cu o abordare îmbunătăţită de monitorizare internă. În plus, sunt furnizate informaţii cu privire la instruirea oferită atât ofiţerilor de poliţie, cât şi personalului penitenciar pentru a respecta standardele privind drepturile omului.AGERPRES/(AS - autori: Sorin Calciu, Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)