Impunitatea în cazul autorilor unor abuzuri la adresa drepturilor omului a continuat să fie o problemă în România, în timp ce sistemul judiciar a luat măsuri pentru a pune sub acuzare şi a pedepsi oficialităţile care au comis abuzuri. Totuşi, autorităţile nu au avut la dispoziţie mecanisme eficiente pentru a face acest lucru şi au amânat procedurile referitoare la abuzuri şi corupţie în rândul poliţiei, în multe cazuri rezultatul fiind achitarea, indică raportul pe 2021 al Departamenului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în lume, dat miercuri publicităţii.

''Autorităţile civile au menţinut un control eficient asupra serviciilor de informaţii şi agenţiilor de securitate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Au existat informaţii credibile conform cărora membri ai forţelor de ordine au comis unele abuzuri. Chestiunile semnificative privind drepturile omului includ relatări credibile despre: cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea administraţiei; răspândirea corupţiei grave; lipsa de investigaţii şi responsabilitate pentru violenţa pe motive de gen, printre care violenţa sexuală, şi abuzuri ţintite contra persoanelor instituţionalizate cu dizabilităţi'', arată raportul citat.

Documentul notează că, ''la 10 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins acuzaţiile contra fostului preşedinte Ion Iliescu şi fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru crime împotriva umanităţii comise în timpul Revoluţiei Române din 1989''. Curtea a întors cazul la Biroul Procurorului Militar. Conform instanţei, rechizitoriul conţinea câteva nereguli. Biroul Procurorului General a anunţat că va rescrie şi va depune din nou actul de acuzare.

În decembrie continua anchetarea fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman, a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi a fostului director al Serviciului Român de Informaţii Virgil Măgureanu pentru crime împotriva umanităţii comise în timpul ''mineriadei'' din 1990. Inculpaţii au fost acuzaţi de aducerea a mii de mineri la Bucureşti pentru a ataca demonstranţii care se opuneau regimului Iliescu.

''Referitor la tortură şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Constituţia interzice astfel de practici, dar au existat informaţii de la ONG-uri şi media conform cărora poliţia şi jandarmeria au comis abuzuri contra romilor, solicitanţilor de azil, minorilor şi altor persoane în primul rând cu forţă excesivă, inclusiv bătăi. În timpul anului au continuat investigaţiile autorităţilor în două cazuri de exploatare sexuală şi abuz de către români din trupele de menţinere a păcii, raportate iniţial în 2017. Cazurile au implicat observatori militari desfăşuraţi în cadrul Misiunii ONU de stabilizare în RD Congo. Un caz a implicat un presupus abuz sexual (viol) contra unui minor. Respectivul membru al trupelor de menţinere a păcii a fost repatriat de Naţiunile Unite. Celălalt caz a implicat o presupusă exploatare sexuală'', menţionează raportul Departamentului de Stat al SUA.

Documentul evidenţiază că impunitatea a fost o problemă semnificativă la nivelul forţelor de ordine, în special în interiorul poliţiei şi al jandarmeriei. Ofiţeri de poliţie au fost frecvent exoneraţi în cazuri de presupuse bătăi şi alte tratamente crude, inumane sau degradante. Printre măsurile luate de guvernul român pentru a creşte gradul de respectare a drepturilor omului de către forţele de ordine sunt amintite instruirea membrilor poliţiei şi jandarmeriei cu privire la o gamă largă de chestiuni privind drepturile omului, printre care egalitatea de gen, abuzuri contra copiilor, prevenirea torturii şi violenţa pe motive de gen, şi alocarea în şcolile şi academia de poliţie a mai multor locuri pentru admitere deschise special pentru persoanele de etnie romă.

O altă chestiune reţinută în raport este reprezentată de condiţiile dure din penitenciarele din România, închisorile fiind suprapopulate şi neîndeplinind standardele internaţionale. O problemă ce continuă să fie raportată este abuzarea deţinuţilor de către autorităţi şi alţi deţinuţi. Potrivit datelor oficiale, suprapopularea este problematică mai ales în acele penitenciare care nu respectă standardul de suprafaţă pentru fiecare deţinut, stabilit de către Consiliul Europei.

Unele închisori oferă asistenţă medicală insuficientă şi deţinuţii s-au plâns de calitatea şi uneori insuficienţa hranei.

''Constituţia prevede un sistem judiciar independent, deşi în practică guvernul nu a respectat complet independenţa şi imparţialitatea judecătorilor'', notează raportul Departamentului de Stat american. Acesta insistă asupra faptului că, în pofida deciziei din 18 mai a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) conform căreia Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) contravine dreptului UE, guvernul român nu a desfiinţat entitatea în cauză.

''Constituţia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei şi altor media, iar guvernul a respectat parţial acest drept. Organizaţiile de media independente au remarcat politizarea excesivă a presei, mecanisme de finanţare corupte, precum şi politici editoriale subordonate intereselor partidelor şi patronilor. Reporteri şi reprezentanţi ai societăţii civile au afirmat că libertatea lor de exprimare a fost de asemenea limitată de accesul restricţionat la informaţiile de interes public emise de guvern şi instituţii publice, printre care cheltuieli, contracte sau oferte implicând fonduri publice'', subliniază raportul Departamentului de Stat.

Raportul aminteşte, printre altele, cazul din 11 decembrie al reţinerii jurnalistei italiene Lucia Goracci şi echipei sale de la postul public de televiziune RAI, de către poliţia din Bucureşti, la cererea senatoarei Diana Şoşoacă, care i-a ţinut împotriva voinţei lor pe jurnalişti în biroul său în timpul unui interviu, convenit anterior, referitor la opiniile antivaccinare ale senatoarei.

De asemenea, este menţionat cazul fostului rector al Academiei de Poliţie Adrian Iacob şi al pro-rectorului Mihail Marcoci, condamnaţi la trei ani de închisoare cu suspendare, 120 de ore de muncă în serviciul comunităţii şi despăgubiri de 80.000 lei pentru incitarea unui ofiţer de poliţie la şantaj şi ameninţarea cu moartea contra jurnalistei Emilia Şercan, după ce aceasta scrisese despre cazuri de plagiat în tezele de doctorat de la respectiva instituţie de învăţământ superior.

Raportul aminteşte şi de cazul primarului sectorului 4 din Bucureşti, Daniel Băluţă, care a înaintat peste 30 de dosare civile şi plângeri administrative împotriva cotidianului Libertatea şi a cerut publicaţiei să nu mai menţioneze numele său.

Documentul menţionează că practicile specifice corupţiei rămân răspândite în pofida punerii sub acuzare a unor înalţi demnitari, existând numeroase relatări despre cazuri de corupţie legate de guvern, unele cu impunitate.

''Corupţia şi utilizarea incorectă a fondurilor publice a fost larg răspândită'', afirmă Departamentul de Stat american în raportul său, care aminteşte de cazul primarului sectorului 3 din Bucureşti, Robert Negoiţă, care între 2012 şi 2014 a direcţionat fonduri publice în valoare de 83 milioane euro către o reţea de companii offshore legate de familia sa.

Raportul scrie că mita a fost un lucru comun în sectorul public, în special în sănătate, precizând că, în timpul pandemiei de COVID-19, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a lansat mai multe anchete asupra unor fraude privind achiziţii de echipamente de protecţie personală şi de ventilatoare.

O altă problemă gravă, pe care guvernul român nu a soluţionat-o eficient, a continuat să fie violenţa pe motiv de gen, inclusiv violenţa domestică. Tribunalele au judecat doar foarte puţine cazuri de violenţă domestică. Numeroase cazuri au fost închise înainte de proces atunci când presupusele victime au renunţat la acuzaţii.

''Guvernul nu a aplicat eficient nici legea penală care interzice hărţuirea sexuală, definită ca solicitare repetată de favoruri sexuale într-o relaţie de muncă sau o relaţie similară. Conform ONG-urilor, de multe ori poliţia a luat în derâdere victimele hărţuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze să depună plângeri'', mai arată raportul Departamentului de Stat american.

Referitor la discriminare, guvernul român nu a pus în aplicare eficient legea privind combaterea discriminării între bărbaţi şi femei. Au existat cazuri de discriminare a femeilor în legătură cu căsătoria, divorţul, custodia copilului, angajare, obţinerea de credite bancar, deţinerea sau gestionarea unei afaceri sau proprietăţi, educaţie, procese judiciare.

''Conform legii, discriminarea şi hărţuirea bazate pe criterii rasiale se pedepseşte cu o amendă civilă cu excepţia cazurilor când sunt aplicabile prevederi ale codului penal. Punerile sub acuzare pe baza discriminării şi violenţei contra minorităţilor etnice sau rasiale au fost rare'', scrie raportul.

Potrivit raportului Departamentului de Stat, discriminarea romilor a continuat să fie o problemă. Lipsa documentelor de identitate a făcut ca numeroşi romi să fie excluşi de la participarea la alegeri, primirea de beneficii sociale, accesul la asigurări de sănătate, obţinerea de acte de proprietate şi participarea la piaţa forţei de muncă.

''Etnici maghiari au continuat să raporteze cazuri de discriminare legată în principal de utilizarea limbii maghiare. Ei au relatat că guvernul nu aplică legea care prevede că minorităţile etnice sunt îndreptăţite să interacţioneze cu autorităţile locale în limba lor maternă în localităţile unde minoritatea constituie cel puţin 20% din populaţie'', adaugă documentul.

Raportul menţionează că în timpul anului analizat s-au produs acte de antisemitism în România, unde potrivit recensământului din 2011 populaţia evreiască numără 3.271 de persoane. Este amintit incidentul de la Bistriţa, din 12 septembrie, când persoane necunoscute au vandalizat un monument dedicat evreilor deportaţi la Auschwitz şi Birkenau. De asemenea, este reţinut faptul că la 18 martie, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, actriţa Maia Morgenstern, a declarat pe social media că, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai teatrelor şi ai altor instituţii culturale, unul dintre participanţi a folosit expresii antisemite calomnioase.

''Într-o declaraţie adoptată pe 31 martie, parlamentul a declarat că incidentele antisemite sunt în creştere şi a condamnat tentativele de glorificare a criminalilor de război şi ameninţările primite de Morgenstern'', adaugă raportul Departamentului de Stat al SUA. Acesta precizează că, potrivit Institutului Elie Wiesel, străzi, organizaţii, şcoli sau biblioteci au continuat să fie numite după persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanităţii.

În legătură cu discriminarea pe motiv de orientare sexuală şi identitate de gen, raportul Departamentului de Stat notează că, potrivit ACCEPT, infracţiunile bazate pe ură sunt subraportate, iar autorităţile române nu au iniţiat din 2006 nicio punere sub acuzare pentru infracţiuni bazate pe ură contra persoanelor LGBTQI+.

Raportul mai arată că, deşi legea interzice toate formele de muncă forţată sau obligatorie, au existat relatări despre continuarea unor asemenea practici, în multe cazuri fiind implicaţi romi, persoane cu dizabilităţi şi copii, iar guvernul nu a pus în aplicare legea în mod efectiv şi a luat măsuri limitate pentru a împiedica aceste forme de muncă.

Munca nedeclarată a continuat să afecteze angajaţi în sectoarele agricol, al construcţiilor, al vânzărilor cu amănuntul şi HoReCa. În 2013 munca nedeclarată a reprezentat 18,9% din veniturile totale din sectorul privat. În 2019, aproximativ 25% dintre români au recunoscut că au lucrat într-o formă de muncă nedeclarată şi 44% cunoşteau pe cineva care a lucrat în forma de muncă nedeclarată. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)