Comitetul parlamentar de asociere UE - Republica Moldova a adoptat o declaraţie comună în care cere instituţiilor UE să lucreze în vederea acordării statutului de ţară candidată Republicii Moldova şi includerea sa în piaţa unică europeană, a declarat miercuri seară, la Strasbourg, eurodeputatul PNL, Siegfried Mureşan, copreşedintele acestui comitet.

"Cel mai important lucru pe care l-am realizat astăzi (miercuri - n.r.) în cadrul Comitetului parlamentar de asociere a fost adoptarea unei declaraţii comune, adoptată atât de membrii Parlamentului European (PE), cât şi de membrii parlamentului Republicii Moldova din Comitetul de asociere. Această declaraţie oferă Republicii Moldova un sprijin foarte larg şi oferă în premieră câteva lucruri (...) În primul rând, eurodeputaţii şi parlamentarii moldoveni prezenţi la şedinţă solicită, în declaraţia adoptată, instituţiilor Uniunii Europene să lucreze în vederea acordării statutului de ţară candidată la UE Republicii Moldova", a declarat Mureşan în cadrul unei conferinţe de presă din PE.

El a subliniat că tot ceea ce oferă UE Ucrainei trebuie să ofere şi Republicii Moldova în perioada de faţă şi că perspectiva europeană oferită de documentul adoptat miercuri este similară cu cea ce legislativul comunitar a oferit Ucrainei prin rezoluţia adoptată la începutul lui martie.

"Răspunsul pe care noi îl dăm astăzi (miercuri - n.r.) la intenţia Republicii Moldova de a adera la UE este da, sunteţi bineveniţi, aveţi această perspectivă, haideţi să ne apucăm de treabă, să lucrăm în vederea obţinerii de către Republica Moldova a statului de ţară candidată şi a parcurgerii apoi, evident, a tuturor celorlalte etape", a mai spus Siegfried Mureşan, care a evitat să avanseze un termen în care perspectiva s-ar putea materializa.

El a precizat că declaraţia adoptată miercuri conţine şi un angajament de a accelera integrarea Republicii Moldova în piaţa unică europeană.

"Până la momentul la care aderarea Republicii Moldova la UE se poate finaliza prin aderarea politică şi instituţională, avem obligaţia să o apropiem cât mai mult de UE. Prin includerea ei în piaţa unică europeană am facilita schimburile economice şi comerciale între Republica Moldova şi UE. Republica Moldova ar putea exporta mai mult spre UE, am avea mai multe investiţii europene în R. Moldova, am avea introducerea legislaţiei europene, a acquis-ului comunitar în multe sectoare", a explicat vicepreşedintele grupului PPE din PE.

În al treilea rând, Comitetul parlamentar de asociere UE-Republica Moldova a cerut Comisiei Europene crearea unui grup de suport care să îi ofere acestui stat mai mult sprijin administrativ şi tehnic.

"Vedem la nivelul Republicii Moldova o dorinţă crescută de a colabora cu UE, avem un pachet de ajutor economic de 600 de milioane de euro la dispoziţia acestei ţări pe următorii trei ani. Pentru ca Republica Moldova să poată absorbi aceste resurse şi să finanţeze cele mai potrivite proiecte este nevoie ca şi instituţiile UE să-şi sporească angajamentul administrativ, tehnic", a subliniat el.

În acelaşi timp, declaraţia le cere statelor membre să coopereze cu autorităţile din Republica Moldova la investigarea furtului miliardului de euro din sistemul bancar. "Există posibilitatea ca o parte din acele active să se afle în statele membre ale UE, probabilitatea de a le recupera va fi mult mai mare dacă autorităţi din statele membre UE cooperează cu autorităţile Republicii Moldova", a explicat Mureşan.

Nu în ultimul rând, Comitetul a cerut CE să sporească ajutorul financiar pentru Republica Moldova. "În urmă cu două săptămâni am adoptat în PE pachetul de asistenţă macrofinanciară propus de CE de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar luni Consiliul UE a dat votul final. Considerăm că este nevoie de creşterea ajutorului. Ieri (marţi - n.r.) CE a mai propus 53 de milioane de euro suport bugetar pentru Republica Moldova. Noi, în PE, suntem pregătiţi, dacă CE propune asistenţă macrofinanciară suplimentară, să o aprobăm rapid", a dat el asigurări.

Eurodeputatul PNL a subliniat rolul esenţial jucat de Republica Moldova în timpul crizei refugiaţilor care a urmat invaziei ruse din Ucraina.

"Vreau să le mulţumesc cetăţenilor Republicii Moldova şi autorităţilor de la Chişinău, dar şi de la nivel local, (...) pentru sprijinul pe care l-au oferit refugiaţilor ucraineni. Republica Moldova este statul european care a primit cei mai mulţi refugiaţi raportat la propria populaţie, mai mult decât orice stat membru UE. Ceea ce Moldova a realizat în ultimele săptămâni este foarte important pentru întreaga UE, a contribuit la stabilizarea situaţiei la frontiera cu Ucraina, ajutorul acordat cetăţenilor ucraineni este şi un ajutor important oferit UE", a mai spus el.

Mihai Popşoi, vicepreşedinte al Parlamentului de la Chişinău şi copreşedinte al Comitetului de asociere UE - Republica Moldova, a afirmat că ţara sa "este de departe cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei".

"În acelaşi timp, Republica Moldova a dat dovadă de o mobilizare exemplară, găzduind un număr mare - proporţional, vorbind per capita, cel mai mare număr de refugiaţi - şi vom continua să o facem şi de acum încolo", a dat el asigurări.

El a spus că vulnerabilităţile ţării sale, deja accentuate de crizele pandemică şi energetică, au fost sporite de criza refugiaţilor şi deteriorarea securităţii în regiune.

"Pentru a păstra stabilitatea macrofinanciară în Republica Moldova, de care depinde în mare măsură stabilitatea politică şi capacitatea de a fi în continuare un furnizor de securitate în regiune, un stat care sprijină ordinea internaţională, mizăm pe sprijinul partenerilor noştri din UE", a spus el.

Mihai Popşoi a subliniat că necesităţile ţării sale şi deficitul bugetar cresc în fiecare zi şi acest sprijin continuă să fie unul cât de poate de necesar.

"În acest context vreau să reiterez determinarea noastră de a avansa pe agenda noastră de integrare europeană cu sprijinul bunilor noştri prieteni din UE. Ne dorim foarte mult ca năzuinţa legitimă a cetăţenilor Republicii Moldova să fie auzită în UE şi să devenim un stat candidat pentru ca europenizarea ţării să fie una ireversibilă", a pledat oficialul de la Chişinău.

El a spus că administraţia din care face parte are toată determinarea să implementeze în continuare toate reformele necesare "pentru a elimina sau a reduce pe cât posibil corupţia endemică din sistemul de justiţie, pentru a fortifica instituţiile noastre de combatere a corupţiei şi, da, pentru a încerca să remediem din acea ruşine naţională care se numeşte furtul miliardului".

Mihai Popşoi a mai afirmat că determinarea Partidului Acţiune şi Solidaritate şi a preşedintei Maia Sandu este de neclintit în năzuinţa de a adera la UE, "dar procesul de integrare europeană nu este un scop în sine, este un mijloc pentru a transforma viaţa cetăţenilor din Republica Moldova".AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Siegfried Muresan/Facebook