Raportul Amnesty International privind situaţia drepturilor omului în lume în 2021 consemnează că, în România, organizaţiile neguvernamentale au exprimat preocupări în ce priveşte exercitarea drepturilor de asociere, de întrunire paşnică şi a libertăţii de exprimare, media au expus cazuri de respingeri violente de refugiaţi şi migranţi de la graniţă, iar lucrătorii din sănătate au cerut o mai bună protecţie împotriva COVID-19.

Amnesty aminteşte că în mai anul trecut Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că România trebuie să-şi respecte angajamentele asumate înaintea aderării la UE de a combate corupţia şi de a îndeplini standardele UE privind un sistem juridic corect, capabil să prevină interferenţe politice, iar în iunie Comisia Europeană a raportat un trend pozitiv în ce priveşte reformele judiciare şi lupta împotriva corupţiei.

Libertatea de exprimare, asociere şi întrunire

Zeci de organizaţii ale societăţii civile au adresat în iunie o scrisoare Ministerului Justiţiei exprimându-şi dorinţa de a se implica în demersurile guvernamentale de actualizare a reglementărilor privind asociaţiile şi fundaţiile şi cerând simplificarea procedurilor, alături de garanţiile adecvate împotriva unor decizii discreţionare care ar putea pune în pericol ONG-urile, menţionează AI.

Raportul aminteşte că în august organizatorii marşului Bucharest Pride au fost amendaţi pentru că au permis participarea a peste 500 de persoane, sancţiune contestată de ONG-ul Accept cu argumentul că restricţiile anticoronavirus privind participarea la acţiuni publice sunt disproporţionate; în iulie, mai multe ONG-uri au atras atenţia că restricţiile legate de pandemie impuse protestelor nu se aplică în mod similar evenimentelor sportive, culturale, religioase sau familiale.

Într-o altă situaţie, în mai, reporteri care investigau presupuse nereguli şi acte de corupţie cu fonduri publice au fost interogaţi de DIICOT după ce un primar i-a acuzat de organizarea unei grupări infracţionale şi şantaj, fapte sancţionabile cu până la cinci ani de închisoare, iar mai multe ONG-uri au avertizat că s-a creat un precedent periculos ce ar putea submina libertatea de exprimare, mai consemnează raportul, precizând că procuratura a închis cazul în iunie.

Dreptul la sănătate

Pandemia de COVID-19 a creat o presiune imensă asupra unui sistem de sănătate deja subfinanţat şi suprasolicitat, subliniază AI, amintind că în mai anul trecut lucrătorii din sănătate au ieşit în stradă pentru a cere creşterea bugetului alocat sănătăţii, îmbunătăţirea protecţiei anti-COVID-19, majorarea salariilor şi scăderea vârstei de pensionare.

Până la sfârşitul lui 2021, 40% din populaţia României era complet vaccinată, iar rata de vaccinare a intrat într-un platou, menţionează AI, reamintind în context că România a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalităţii atribuite COVID-19 în regiunea sa şi una din cele mai ridicate din lume.

Drepturile refugiaţilor şi migranţilor

O anchetă a Lighthouse Reports a expus, în octombrie, faptul că autorităţile din România, asemenea celor din alte ţări ale UE, au respins în mod violent migranţi şi solicitanţi de azil către ţări din afara Uniunii, consemnează raportul la acest capitol.

Discriminare

AI notează că în ianuarie a intrat în vigoare o nouă lege ce pedepseşte infracţiunile de ură împotriva romilor, care continuă să se confrunte cu hărţuire şi discriminare în domenii ca educaţia, locuinţele şi angajarea în câmpul muncii.

În acelaşi timp, a mai constatat AI, persoanele din comunitatea LGBTI continuă să se confrunte cu discriminare sistemică, căsătoriile şi parteneriatele între persoane de acelaşi sex nu sunt încă recunoscute, iar în septembrie Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să ia măsuri referitor la eşecul României de a-şi însuşi decizia CJUE din 2018 privind nevoia de a-şi armoniza legislaţia naţională astfel încât să garanteze libertatea de circulaţie şi reîntregire a familiei în cazul cuplurilor de acelaşi sex.

Tortură şi rele tratamente

Raportul aminteşte şi că în martie anul trecut autorităţile române au închis o anchetă privind ţinerea în detenţie şi torturarea lui Abd al-Rahim al-Nashiri la o închisoare secretă a CIA din România, continuând să refuze recunoaşterea complicităţii sau a deciziei CEDO din 2018 conform căreia România a găzduit o asemenea facilitate secretă şi a fost complice la torturarea şi dispariţia forţată a acestuia. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)