Casa Albă discută în mod activ despre trimiterea vicepreşedintei Kamala Harris la Bucureşti şi Varşovia în zilele următoare pentru a comunica solidaritatea cu Ucraina, ţară care se confruntă cu o escaladare a invaziei ruseşti, au declarat joi pentru site-ul independent de ştiri The Hill surse apropiate acestor discuţii.

Discuţiile vizează vizitarea de către vicepreşedinta Harris a trupelor staţionate în România şi, posibil, o vizită la graniţa cu Ucraina, în contextul în care criza refugiaţilor provocată de invazia rusească a determinat peste un milion de ucraineni să îşi părăsească ţara.

Călătoria ar putea avea loc în următoarele săptămâni, a spus o sursă, adăugând că nu există un dialog activ despre o vizită a preşedintelui Biden în regiune.

"O vizită prezidenţială este o provocare logistică mai grea" a spus sursa, care a apreciat că trimiterea Kamalei Harris presupune un impact mai mic, iar experienţa a demonstrat că vicepreşedintele SUA se deplasează cu mai multă promptitudine.

Biroul vicepreşedintei americane a refuzat să comenteze planurile de călătorie ale Kamalei Harris. Însă un oficial de la Casa Albă a spus că vicepreşedinta Harris este "implicată profund în relaţia administraţiei cu aliaţii şi partenerii".

Kamala Harris, care s-a întors recent de la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a vorbit săptămâna aceasta cu premierii Poloniei şi României, precum şi cu alţi lideri ai aliaţilor europeni pentru a discuta răspunsul la invazia Rusiei. Conform unui oficial, aceste discuţii au fost menite "să sublinieze puterea şi unitatea alianţei noastre".

Vă puteţi aştepta ca vicepreşedinta SUA să continue angajamentul cu aliaţii şi partenerii în aceste probleme, a spus oficialul. Potenţiala deplasarea a vicepreşedintei Harris în România şi Polonia ar reafirma sprijinul SUA.

Washingtonul a trimis aproape 3.000 de militari suplimentari în Polonia şi România în ultimele zile, pe măsură ce invazia trupelor ruseşti s-a extins în Ucraina.

Secretarul de stat Antony Blinken a început joi un turneu de şase zile în Belgia, Polonia, Republica Moldova şi statele baltice pentru a oferi asigurări şi pentru a ajuta la coordonarea răspunsului internaţional la atacuri.

SUA şi alţi membri ai NATO au sancţionat puternic Rusia şi au sprijinit în mod constant Ucraina, dar au reiterat că nu vor întreprinde acţiuni militare directe, notează The Hill. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Preda)