România nu a implementat recomandarea prioritară de a pune în practică un sistem de strângere de date şi de a realiza statistici referitoare la cazurile de discursuri şi infracţiuni bazate pe ură care sunt aduse în atenţia poliţiei şi care fac obiectul unei acţiuni în justiţie, arată Comisia contra rasismului al Consiliului Europei (ECRI), care şi-a publicat joi concluziile privitoare la România, Finlanda, Irlanda, Ţările de Jos şi Slovenia, indică un comunicat de presă al organizaţiei paneuropene.

A doua recomandare prioritară, care nu a fost pusă în practică decât parţial de România, viza continuarea activităţilor de formare la nivelul poliţiei, procurorilor şi judecătorilor cu privire la maniera de tratare a actelor de violenţă rasiste, homofobe şi transfobe, în special prin proceduri îmbunătăţite pentru a recunoaşte motivaţiile discriminatorii. De asemenea, recomandarea viza consolidarea cooperării între poliţie şi grupurile vulnerabile, în particular romii şi comunitatea LGBT, în vederea remedierii ratei reduse a semnalării cazurilor.

În concluziile sale, ECRI salută eforturile depuse pentru formare actorilor sistemului de justiţie penală cu privire la faptele penale inspirate de ură. Totuşi, ECRI remarcă faptul că nu s-a făcut nimic - sau s-a făcut foarte puţin - pentru a adopta proceduri îmbunătăţite în vederea calificării ca atare a infracţiunilor inspirate de ură şi nici pentru a remedia rata redusă de semnalare, motiv pentru care ECRI consideră că, în ansamblu, recomandarea nu a fost implementată decât parţial.

În cazul Finlandei, ECRI a ajuns la concluzia că autorităţile de la Helsinki nu au dat curs niciuneia dintre cele două recomandări prioritare. Prima recomandare se referea la mandatul şi atribuţiile Tribunalului pentru egalitate şi contra discriminării, iar cea de-a doua la legea privind recunoaşterea juridică a persoanelor transsexuale.

Referitor la Irlanda, ECRI a constatat că, în pofida anumitor evoluţii pozitive, guvernul de la Dublin nu a pus în practică recomandarea prioritară ce viza soluţionarea problemei subutilizării de către comunităţile locale a fondurilor alocate pentru găzduirea persoanelor nomade.

Concluziile ECRI se bazează pe răspunsurile guvernelor şi pe informaţiile primite din alte surse. Ele nu se referă decât la recomandările prioritare făcute de ECRI şi nu îşi propun să fie o analiză completă asupra ansamblului de noi evoluţii survenite în combaterea rasismului şi a intoleranţei în ţările respective, adaugă comunicatul citat. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)