Preşedintele COP26, Alok Sharma, reaminteşte că trebuie atinse ţintele convenite la Glasgow şi salută progresele făcute de România în ceea ce priveşte reducerea emisiilor cu efect de seră (GES) şi conservarea şi protejarea mediului.

Alok Sharma, care asigură preşedinţia Conferinţei ONU privind schimbările climatice COP 26 de la desfăşurarea reuniunii în noiembrie anul trecut la Glasgow în Regatul Unit şi până la următoarea ediţie care va avea loc în noiembrie 2022 în Egipt, felicită România pentru progresul considerabil, al patrulea cel mai mare înregistrat în Europa, în reducerea emisiilor de GES cu 60% (între 1998 şi 2018), comparativ cu creşterea PIB-ului (de la 41 de miliarde de dolari la 241 de miliarde de dolari, în aceeaşi perioadă).

''Aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu România în procesul reducerii treptate a energiei pe bază de cărbune şi să vedem implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care alocă finanţare fără precedent tranziţiei ecologice şi prin care au fost stabilite ţinte ambiţioase pentru a accelera tranziţia către energie nepoluantă şi transport curat'', declară oficialul britanic într-un articol de opinie săptămâna aceasta, transmis AGERPRES.

De asemenea, România s-a alăturat celor peste 100 de lideri mondiali ai statelor care deţin peste 86% din pădurile lumii în aprobarea Declaraţiei liderilor de la Glasgow privind pădurile şi utilizarea terenurilor, care s-au angajat să lucreze împreună pentru conservarea pădurilor, accelerarea restaurării lor, promovarea dezvoltării durabile şi a agriculturii sustenabile şi oprirea degradării terenurilor până în 2030.

''Odată cu vestea recentă că educaţia privind schimbările climatice şi mediul va fi predată în şcoli începând cu 2023, România a făcut un pas valoros înainte în demersul responsabilizării tuturor tinerilor cu privire la importanţa conservării şi protejării planetei noastre'', scrie preşedintele COP26.

La cea de-a 26-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP26) din 2021, aproape 200 de ţări au convenit asupra Pactului Climatic de la Glasgow, ce consacră faptul că obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale a rămas unul fezabil.

Ghidat de cele mai recente date ştiinţifice, acest Pact recunoaşte decalajul dintre unde se află ţările în momentul de faţă în asumarea angajamentelor de a reduce emisiile şi unde este necesar să fim. Mai mult, acesta subliniază nevoia urgentă de a acţiona mai rapid şi, acolo unde necesitatea impune, angajează ţările să-şi revizuiască şi să-şi consolideze, în 2022, obiectivele de reducere a emisiilor până în 2030.

Potrivit lui Alok Sharma, pentru prima dată, pactul angajează statele semnatare la un plan de a se îndepărta de energia bazată pe cărbune şi de subvenţiile ineficiente pentru combustibilii fosili. Odată cu angajamentele luate la Glasgow, obiectivele net zero acoperă acum 90% din economia mondială, în creştere de la 30% la începutul preluării COP26 de către Marea Britanie.

După şase ani de discuţii, Pactul de la Glasgow finalizează regulile de punere în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, semnat în 2015, şi înregistrează progrese în demersurile de finanţare a acţiunilor pentru combaterea schimbărilor climatice, în procesul de adaptare, în protejarea oamenilor şi a naturii de efectele schimbărilor climatice şi în gestionarea pierderilor şi a daunelor provocate de criza climatică.

Marea Britanie ca deţinător al preşedinţiei COP26 va colabora pe parcursul acestui an cu alte ţări, îndemnându-le să ia măsurile necesare şi să-şi onoreze promisiunile făcute în cadrul Pactului de la Glasgow de a spori ambiţia climatică până în 2030 şi mai departe, anunţă Alok Sharma, însărcinat totodată să prezideze Comitetul britanic de implementare a acţiunilor climatice pentru a coordona acţiunile guvernamentale în vederea atingerii unui nivel zero net până în 2050. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)