Geoană, despre Consiliul NATO-Rusia: Nu am anticipat şi nu am asistat din partea Moscovei la vreun element de surpriză
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat miercuri, după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, că Alianţa nu a anticipat şi nu a asistat la vreun element de surpriză din partea delegaţiei Moscovei la discuţiile de peste patru ore, dar apreciază că întâlnirea a fost totuşi un lucru pozitiv şi discuţiile trebuie continuate.
Întrebat în cadrul unui briefing online cu jurnalişti români dacă i s-a părut că partea rusă este într-adevăr dispusă să negocieze, Geoană a afirmat că "în mod evident partea rusă a rămas astăzi (miercuri - n.r.) pe partea de scenariu şi de talking points pe care le-a avut şi înainte de întâlnirea cu noi. Deci nu am anticipat şi nu am asistat la vreun element de surpriză în această direcţie."
Secretarul general adjunct al NATO susţine însă că întâlnirea a fost un lucru pozitiv.
"Faptul că am avut de ambele părţi răbdarea şi deschiderea să ascultăm poziţiile fiecăruia este un lucru pozitiv. Faptul că noi am propus continuarea acestui dialog este un lucru pozitiv. Rămâne ca Federaţia Rusă să analizeze aceste discuţii, probabil că aşteaptă şi încheierea acestei suite de întâlniri - Geneva, Bruxelles şi Viena, mâine (joi - n.r.), la OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) - pentru a putea lua o decizie. Noi sperăm şi încurajăm Federaţia Rusă să continuăm acest dialog, pentru că, cu cât situaţia este mai complicată, cu atât nevoia de dialog este mai mare", a spus Mircea Geoană.
Înaltul oficial NATO a spus că speră ca Federaţia Rusă să răspundă pozitiv la invitaţia Alianţei de a continua discuţiile şi ca acest lucru "să se întâmple la o dată cât mai apropiată şi cu teme, acolo unde cădem de acord să discutăm".
Potrivit secretarului general adjunct al NATO, există dorinţa ca discuţiile să continue şi la nivel militar, cu şeful statului major rus, generalul Valeri Gherasimov, iar între timp joi se vor reuni şefii de stat major din statele membre, iar în februarie va avea loc reuniunea miniştrilor apărării.
Întrebat dacă şi România a cerut, ca Estonia, o întărire a prezenţei NATO în ţara noastră, Geoană a spus că "aliaţii din flancul estic au în continuare un interes legitim pentru a putea vedea întărită dimensiunea de apărare şi descurajare".
El a spus că acest lucru este în atenţia Alianţei "şi la Marea Neagră, şi în zona Baltică dar în acelaşi timp vrem să dăm mereu o şansă dialogului şi sperăm ca acest dialog de astăzi cu Federaţia Rusă să nu fie doar un eveniment singular, ci să permită o evoluţie şi discuţii care să ducă la rezultate concrete."
El a adăugat că politica NATO faţă de Federaţia Rusă este extrem de clară şi reuniunea Consiliului NATO-Rusia a fost expresia unei dimensiuni a acestei relaţii - dialogul.
"O altă dimensiune la fel de importantă este cea de apărare şi descurajare. Şi vreau să fac o precizare: NATO nu a avut o prezenţă militară pe teritoriul noilor aliaţi admişi în NATO după 1997 până în 2014, când Rusia a ocupat ilegal şi anexat Crimeea şi a început tensiunea din estul Ucrainei. Deci postură de apărare şi descurajare, lucru pe care îl facem şi vom continua să-l facem, în paralel cu un dialog pe care l-am reînceput astăzi şi care sperăm să conducă către rezultate", a mai spus Geoană, referindu-se la una dintre propunerile Rusiei din decembrie privind garanţiile de securitate pe care le doreşte. AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Citește și:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co









