Eurodeputatul român Siegfried Mureşan şi-a exprimat speranţa, la Strasbourg, ca în următorii unul-doi ani România să-şi îndeplinească toate obiectivele asumate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), deşi acest lucru nu va atrage automat ridicarea obiecţiilor privind aderarea României la Schengen.

"E de la sine înţeles că trebuie să îndeplinim obiectivele asumate în MCV. Eu sper ca în următorii unul-doi ani să ne îndeplinim toate aceste obiective. Este o chestiune ce ţine de credibilitatea ţării la nivel european. Acele obiective trebuie îndeplinite", a declarat Mureşan miercuri pentru AGERPRES.

Întrebat dacă Olanda ar putea privi nefavorabil România, din punctul de vedere al aderării la Schengen, după ieşirea de la guvernare a USR PLUS, care făcea parte din grupul "Renew Europe", la fel ca formaţiunea premierului olandez Mark Rutte, Mureşan a răspuns că în România dezbaterile din spaţiul public sunt personalizate prea mult.

"Poziţionările Olandei au fost în primul rând date de atmosfera politică din Olanda, unde există un refuz la extinderea UE şi o reţinere faţă de extinderea zonei Schengen. Există politicieni populişti, eurosceptici, antieuropeni, foarte vocali în spaţiul public din Olanda şi asta a făcut din fostul guvern unul care să aibă poziţii extrem de reţinute în domeniu. Am văzut clar cum colegii noştri din USR nu au putut să obţină o modificare a poziţiei guvernului Olandei, care a fost dată de situaţia politică internă, de dezbaterea publică internă. Guvernul Olandei nu a dorit să facă favoruri României doar pentru că colegii de familie politică ai premierului Mark Rutte se aflau la guvernare în România. Deci nu s-au putut obţine asemenea concesii, nu erau realiste, şi cred că şi în continuare poziţia Olandei va fi determinată nu de cine e la guvernare în România, ci de atmosfera politică din Olanda", a declarat Siegfried Mureşan.

În ceea ce priveşte oportunitatea unei redeschideri a discuţiei privind aderarea României la Schengen în această perioadă dificilă din cauza pandemiei COVID-19 şi a crizei migranţilor de la frontiera UE cu Belarus, eurodeputatul PNL nu are nicio îndoială.

"România a dovedit în ultimii ani că poate proteja foarte bine frontierele externe ale UE şi a dovedit în ultimii ani că este un dătător de siguranţă şi de securitate în UE, nu un consumator. Am văzut şi în timpul crizei migranţilor şi a refugiaţilor din anii 2015-2016 că România nu a fost în niciun fel un caz-problemă, ci a fost în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE un factor de stabilitate", a afirmat el.

Mureşan şi-a exprimat convingerea că extinderea zonei Schengen cu România, Bulgaria şi Croaţia ar duce la un plus de stabilitate şi un plus de siguranţă al cetăţeanului în interiorul zonei Schengen.

Există însă şanse ca problema aderării la Schengen să fie readusă pe tapet la un nivel decizional în următorii doi ani?

"Nu m-aş hazarda, deoarece din păcate deciziile sunt politice. Dacă deciziile ar fi luate doar pe baze obiective, România merită să fie în zona Schengen, îndeplinim condiţiile şi aderarea noastră ar face zona Schengen mai sigură. Deci eu mi-aş dori ca dezbaterea să fie una obiectivă, cinstită, corectă, transparentă şi rezultatul să fie aderarea noastră la zona Schengen. Dacă dezbaterea e politică şi politicianistă am văzut în ultimii ani că nu am reuşit să facem progrese mari", a afirmat el.

"(...) Îmi aduc aminte că la începutul anului au existat oameni politici în România care au menţionat că am putea adera la zona Schengen cel puţin cu spaţiul aerian până la finalul acestui an, se pare că nu se va întâmpla, deci nu m-aş hazarda să dau termene, dar sper să fie cât mai repede, mai ales de vreme ce îndeplinim condiţiile", a adăugat Siegfried Mureşan.

Referitor la situaţia actuală de pe scena politică din România, Mureşan, care este vicepreşedintele grupului PPE din PE, a amintit că poziţionările instituţiilor UE pleacă întotdeauna de la măsurile concrete luate de guverne.

"În momentul de faţă nu există nicio dezamăgire faţă de situaţia din România pentru că încă nu s-a luat nicio măsură. Măsurile care vor fi luate de noul guvern vor fi evaluate de experţi şi vor duce la poziţionările reprezentanţilor UE", a declarat eurodeputatul PNL, care a adus în discuţie perioada 2017-2019, "când poziţionările instituţiilor europene au fost făcute pe baza recomandărilor experţilor europeni şi a juriştilor care sunt apolitici, care sunt experţi ai Comisiei Europene şi care au evaluat şi au monitorizat foarte atent măsurile luate de guvernele şi de parlamentul României în acea perioadă". AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)