Şaptesprezece pergamente funerare şi manuscrise furate de la comunităţile evreieşti din Europa de Est, inclusiv din România, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost confiscate de anchetatori din New York de la o casă de licitaţii care se pregătea să le vândă, a anunţat joi biroul procurorului federal din Brooklyn, relatează AFP.

"Recuperarea acestor pergamente şi manuscrise datând din secolul al XIX-lea, furate în timpul Holocaustului din România, Ungaria, Ucraina şi Slovacia (...) reprezintă punctul culminant al unei anchete de lungă durată asupra bunurilor culturale, şi avem şansa de a returna aceste obiecte comunităţilor evreieşti legitime", a declarat unul dintre anchetatori, Peter Fitzhugh, din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, citat într-un comunicat.

Anchetatorii au aflat în februarie 2021 că o casă de licitaţii din Brooklyn a scos la vânzare aceste obiecte, bogate în informaţii şi datând din 1840 până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial: rugăciuni pentru persoanele decedate, reguli ale comunităţii, nume ale unor lideri religioşi şi chiar nume ale membrilor comunităţii care au fost deportaţi la Auschwitz.

Vânzarea a fost suspendată la solicitarea comunităţii evreieşti din Cluj şi a World Jewish Restitution Organization.

Această organizaţie, creată după prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa de Est, este specializată în restituirea bunurilor evreieşti furate.

Printre obiectele găsite se numără şi o carte cu coperţi dure provenind din Cluj, oraş cu o mare comunitate evreiască dinainte de război.

Potrivit documentelor înregistrate în instanţă, anchetatorii au găsit menţiunea acestui document într-o carte publicată la Cluj în 1936, însă nicio urmă după Holocaust, sugerând că ar fi fost furat de la proprietarii săi.

Având în vedere absenţa oricărei documentaţii, "aceste pergamente şi manuscrise nu au putut fi importate în mod legitim în Statele Unite", se arată în comunicatul Departamentului.

În total, 17 pergamente şi manuscrise au fost confiscate de la casa de licitaţii specializată Kestenbaum&Company. Deşi aceasta din urmă a cooperat cu justiţia, anchetatorii au preferat să confişte obiectele de teamă că casa de licitaţii ar putea fi tentată să le vândă.

"Există cumpărători în toată lumea pentru aceste obiecte, care pot fi vândute sau transferate cu uşurinţă şi astfel să năruie eforturile guvernamentale de a le restitui supravieţuitorilor şi descendenţilor acestor comunităţi", au motivat anchetatorii într-un document depus în instanţă.

Biroul procurorului nu a făcut nicio precizare cu privire la data la care obiectele ar putea fi returnate.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu) 

Sursa foto: Department of Homeland Security/Facebook.com