VIDEO Certificatul digital european privind COVID, o realizare importantă la care UE a ajuns rapid, susţin eurodeputaţi români
Certificatul digital european privind COVID este o realizare importantă la care Uniunea Europeană a ajuns relativ rapid în contextul pandemiei actuale, au susţinut vineri eurodeputaţii Marian-Jean Marinescu (Partidul Popular European) şi Ramona Strugariu (Renew Europe), într-o conferinţă de presă online organizată de Biroul Parlamentului European în România.
Parlamentul European a aprobat miercuri definitiv certificatul digital al UE privind COVID, pentru a facilita călătoriile în interiorul Uniunii Europene şi pentru a contribui la redresarea economică.
Membru al Comisiei pentru transport şi turism a PE (TRAN), Marian-Jean Marinescu a spus că prin introducerea certificatului digital european privind COVID se face ''un prim pas către o înţelegere comună a politicii de sănătate'' (sănătatea nu este un domeniu de competenţă comunitară în UE, n.red.).
''Acesta este cel mai important lucru: există un mijloc comun european de a facilita deplasarea. Nu discriminează în niciun fel, sub nicio formă. Vaccinarea este voluntară. (...) Acest certificat digital - şi nu paşaport, sub nicio formă, pentru că nu este un paşaport - creează o atitudine comună a statelor membre faţă de aceste reguli de intrare în statele membre, în pandemie, utilizând o modalitate comună'', a explicat el.
Certificatul va fi emis în mod gratuit de autorităţile naţionale din ţările membre şi va fi disponibil în format digital sau pe suport de hârtie şi va include şi un cod QR. Documentul va dovedi că deţinătorul a fost vaccinat, s-a vindecat în urma infectării sau a obţinut recent un rezultat negativ la testul COVID-19. În practică, va fi vorba de trei certificate distincte. Se introduce un cadru comun la nivelul Uniunii pentru a asigura interoperabilitatea certificatelor şi capacitatea de a le verifica în întreaga Uniune Europeană.
Sistemul se va aplica de la 1 iulie 2021 pentru o perioadă de 12 luni. Deţinerea certificatului nu va fi o condiţie prealabilă pentru a putea beneficia de libertatea de circulaţie. În acelaşi timp, certificatul nu va fi considerat un document de călătorie. Statele membre UE sunt încurajate să asigure posibilităţi de testare uşor accesibile şi la preţuri abordabile. La cererea Parlamentului, Comisia a promis să mobilizeze 100 de milioane euro în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgenţă. Suma este destinată statelor membre, astfel încât să poată cumpăra teste pentru a emite certificate digitale ale UE privind COVID-19.
''Cererea ca testele să fie gratuite a fost a Parlamentului European şi eu cred că este foarte bine că s-a reuşit să se ajungă la această soluţie. Această alocare de fonduri nu este cuprinsă în regulament - este în regulament, dar este ca o declaraţie a Comisiei. Detaliile sunt convins că urmează. Cel mai important lucru este că există aceşti bani şi că mai există şi posibilitatea de a fi suplimentaţi cu încă 100 de milioane'', a spus Marinescu referitor la suma care va fi mobilizată de executivul comunitar.
Eurodeputatul PPE a adăugat că în opinia sa nu vor exista probleme în ceea ce priveşte împărţirea acestei sume între statele membre pentru a ajuta la testarea la COVID-19 în interiorul UE. De obicei, în astfel de cazuri principalul criteriu este mărimea populaţiei.
De partea sa, Ramona Strugariu, membră a Comisiei pentru libertăţi civile (LIBE), a evidenţiat că cele 100 de milioane de euro nu fac sub nicio formă o distincţie între persoane vaccinate şi cele nevaccinate împotriva COVID, suma fiind gândită pentru a sprijini accesul la teste pentru unele categorii care trebuie să se testeze frecvent, de exemplu lucrătorii transfrontalieri.
''Banii sunt pentru teste, pentru ca aceste teste să poată fi efectuate - gratuit sau la un preţ accesibil. Nu există niciun fel de condiţionalitate care să facă referire la vaccinare, ba dimpotrivă, facilitează testarea în aşa fel încât testele (PCR sau rapide), acea dimensiune pe care o includem în certificat, să poată fi făcute la preţuri decente sau gratuit de către oameni'', a afirmat eurodeputata.
Strugariu a precizat că există deja şase state membre care au început să utilizeze acest certificat digital european privind COVID.
În cadrul negocierilor dintre instituţii, eurodeputaţii au obţinut un acord pentru ca ţările Uniunii Europene să nu poată impune restricţii de călătorie suplimentare posesorilor de certificate, cum ar fi carantina, autoizolarea sau testarea, "cu excepţia cazului în care [ele] sunt necesare şi proporţionale pentru protecţia sănătăţii publice". Va trebui să se ţină seama de dovezi ştiinţifice, inclusiv de datele epidemiologice publicate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC). Măsurile trebuie notificate celorlalte state membre şi Comisiei Europene cu 48 de ore înainte, dacă este posibil. Publicul trebuie să fie informat cu 24 de ore înainte.
Toate ţările membre trebuie să accepte certificate de vaccinare emise în alte state membre pentru vaccinurile autorizate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (AEM). Statele membre decid, în schimb, dacă acceptă şi certificatele emise pentru vaccinurile autorizate potrivit procedurilor naţionale de autorizare sau pentru cele înscrise pentru utilizare în caz de urgenţă pe lista Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa foto: Captură Biroul Parlamentului European în România / Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co