Trei sferturi dintre români (76%) consideră că pandemia de coronavirus a avut sau va avea un impact asupra situaţiei lor financiare personale, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 57%, relevă datele celui mai recent Eurobarometru comandat de Parlamentul European şi prezentat joi.

Sondajul de opinie, realizat în perioada martie-aprilie, arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieţii personale şi a situaţiei financiare a cetăţenilor.

Eurobarometrul relevă că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în ciuda pandemiei, dar că, în acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se aşteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situaţiei financiare personale, conform unui comunicat de presă al PE.

Opt din zece respondenţi ştiu ce face UE pentru a combate consecinţele pandemiei, în timp ce cetăţenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei şi a locurilor de muncă, precum şi combaterea schimbărilor climatice printre priorităţile lor pentru Parlamentul European, subliniază Eurobarometrul.

În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum şi un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE, se mai menţionează în comunicat.

La sfârşitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimţit deja o influenţă negativă asupra situaţiei lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alţi 26% dintre europeni, respectiv 37% dintre români, se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple.

În timp ce 57% dintre respondenţi reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variaţii importante de la o ţară la alta, notează PE.

În cazul României, 76% dintre cetăţeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situaţiei financiare personale.

În ciuda impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenţilor (58% în UE, dar 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale restricţiilor în ţara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea ţărilor UE şi sugerează o schimbare de atitudine faţă de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetăţenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020, se mai subliniază în comunicat.

Conform sondajului, europenii cunosc eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acţiunile iniţiate de UE ca răspuns la pandemie şi aproape jumătate din toţi cetăţenii (48% în UE, 41% în România) ştiu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, precizează PE, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetăţenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulţumiţi de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetăţenii UE (54% în România) sunt mulţumiţi de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

Eurobarometrul mai arată că 74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competenţe pentru a face faţă unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care "sunt total de acord".

Atunci când sunt întrebaţi despre care ar trebui să fie priorităţile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică drept cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure şi eficiente pentru toţi cetăţenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente şi vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) şi de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătăţii (25% în UE, 28% în România).

Eurobarometrul Parlamentului European a fost realizat între 16 martie şi 12 aprilie în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă şi a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri, dintre care 1.045 în România.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)