Aproximativ şapte din zece români declară că se simt cetăţeni europeni, în timp ce 58% dintre ei apreciază că îşi cunosc drepturile în calitate de cetăţean al Uniunii. Sentimentul de comunitate între cetăţenii UE este reprezentat, în viziunea românilor, în primul rând de sistemul de îngrijire a sănătăţii şi de pensii (22%) şi, apoi, de educaţie (21%), solidaritate (20%), economie (18%) şi statul de drept (17%). Acestea sunt câteva dintre concluziile celui mai recent raport naţional Eurobarometru pentru România (Iarnă 2020/2021), informează vineri Reprezentanţa Comisiei Europene.

În condiţiile unui an marcat de pandemia de coronavirus, românii consideră că principala problemă cu care se confruntă atât propria ţară, cât şi UE este sănătatea (procentele înregistrate fiind RO - 43%; UE27 - 44% pentru nivelul naţional şi RO - 39%; UE27: 38% pentru cel european) şi apreciază că vaccinurile sunt singura modalitate de depăşire a pandemiei (RO: 65%, UE27: 70%) deşi, spre deosebire de media europeană, ei ar prefera să amâne momentul propriu-zis al vaccinării. Românii declară că ar face acest lucru mai degrabă mai târziu (36%) sau cândva în cursul anului 2021 (23%). 45% dintre europeni îşi doresc să se vaccineze cât mai curând posibil sau au făcut-o deja. 57% dintre români se declară nemulţumiţi de măsurile luate în vederea combaterii pandemiei de coronavirus de către Guvernul României.

Despre Uniunea Europeană şi măsurile luate de aceasta în lupta contra pandemiei, 57% dintre români se declară mulţumiţi (cu 14pp peste media UE27: 43%). Prioritatea Uniunii în răspunsul său la pandemie ar trebui să fie, în opinia românilor, dezvoltarea unei politici europene de sănătate (RO: 29%, UE27: 27%), iar în opinia europenilor, asigurarea accesului rapid la vaccinuri sigure şi eficiente pentru toţi cetăţenii UE (UE27: 36%, RO: 24%).

Planul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro, este privit ca fiind eficient de majoritatea românilor şi europenilor (60% şi, respectiv, 55%).

Majoritatea românilor se declară în favoarea unei politici comune în domeniul energiei (65%), migraţiei (64%), relaţiilor externe (73%), apărării şi securităţii (72%) sau extinderii (65%). De asemenea, ei susţin ideea unei Uniuni economice şi monetare (55% vs 70% pentru UE27) sau a unei pieţe digitale unice (56% vs. 65% pentru UE-27).

În 2020, doar 26% dintre români mai considerau că situaţia economică a ţării la momentul respectiv se îmbunătăţeşte, revenind la percepţia mai degrabă negativă din 2018 (când doar 25% considerau situaţia economică drept relativ bună). În noul context global, România a pierdut 9 pp, comparativ cu 2019, în ce priveşte indicatorul referitor la numărul de români care sunt de părere că viaţa lor va fi mai bună în următoarea perioadă (RO: 28%; UE27: 32%). Procentajul României este acelaşi cu al Italiei şi Slovaciei şi le plasează în partea inferioară a clasamentului statelor membre UE.

Românii plasează pe primul loc în rândul realizărilor Uniunii Europene libera circulaţie a cetăţenilor, bunurilor şi serviciilor în interiorul Uniunii, ea fiind cu 5 puncte procentuale peste media UE (RO: 29%; UE27: 24%). La nivel european, pacea între statele membre UE rămâne şi anul acesta realizarea cea mai importantă, 30% dintre cetăţenii Europei menţionând-o (RO: 15%).

Conform Eurobarometrului, românii continuă să aibă încredere şi sentimente mai degrabă pozitive faţă de politicile Uniunii Europene, precum şi faţă de priorităţile noii Comisii Europene, chiar dacă unele concepte, cum ar fi energia regenerabilă, reducerea consumului de energie, "economia circulară" sau amprenta de carbon sunt încă la început de drum ca parte integrantă în viaţa de zi cu zi a românilor.

Dezvoltarea energiei din surse regenerabile, ca prim obiectiv al Pactului verde european, introdus ca prioritate principală a Comisiei von der Leyen, este menţionată de 36% dintre români (similar cu 2019, 34%) ca obiectiv ce ar trebui să fie prioritar în cadrul noului Pact, în timp ce la nivel european aceasta este prima menţionată de 52% dintre respondenţi (similar cu 2019, 53%).

Majoritatea românilor consideră că, şi în 2020, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în Uniunea Europeană (53%), similar cu anul anterior, în timp ce media europeană înregistrează o creştere de 10 puncte procentuale faţă de 2019, până la 42%. Circa şase din zece români consideră că înţeleg cum funcţionează UE (62%) şi sunt de acord că mai multe decizii ar trebui luate la nivelul Uniunii (66%). 82% dintre români sunt de acord că toate statele membre ale UE ar trebui să respecte valorile de bază ale Uniunii, precum drepturile fundamentale şi democraţia, deşi cifra situează românii pe ultimul loc în clasamentul european, cu 10pp sub media europeană.

Românii continuă şi în 2020 să acorde mai multă încredere instituţiilor internaţionale, decât celor naţionale, tendinţă care se păstrează în ultimii 3 ani. Astfel, Uniunea Europeană prezintă încredere pentru 58% dintre români (similar 2019, 57%), în Naţiunile Unite tind să aibă încredere 54% dintre români (+6pp), iar în NATO românii au încredere în proporţie de 49%. Guvernul, Parlamentul şi partidele politice rămân instituţiile cu cele mai joase cote de încredere în rândul românilor. De notat este faptul că încrederea în partidele politice s-a erodat cu 10pp, de la 26% în 2019 la 16% în prezent, în timp ce încrederea în Guvern a rămas similară cu cea din anul precedent (29% în 2020, 30% în 2019), iar cea în Parlament a pierdut 5pp, ajungând la 26%.

Românii folosesc, ca principale surse de informare, programele TV, internetul, reţelele sociale sau radioul. Cu toate acestea, doar jumătate dintre români au încredere în posturile de televiziune (56%) şi consideră că informaţiile prezentate de acestea despre UE sunt obiective (53%). Cea mai scăzută percepţie asupra obiectivităţii informaţiilor pe teme europene, atât în rândul românilor, cât şi al europenilor, se referă sursele on-line (site-uri în general, RO 45% vs UE27 46% - şi reţele sociale - RO 43% vs UE27 32%).AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Mihaela Toth)