Jurnaliştii europeni au fost anul trecut ţinta a 201 incidente grave la adresa libertăţii presei, în creştere cu 40% faţă de 2019, indică raportul anual al Platformei Consiliului Europei pentru protecţia jurnalismului şi securitatea jurnaliştilor, publicat miercuri, potrivit unui comunicat al Consiliului Europei.

Raportul arată că 14 organizaţii internaţionale pentru libertatea presei au consemnat în cele 47 de state membre ale Consiliului Europei un număr record de alerte privind agresiunile fizice contra jurnaliştilor (52 de cazuri) şi de acte de hărţuire sau intimidare (70 de cazuri). Documentul analizează ameninţări grave pentru libertatea presei, precum impunitatea infracţiunilor comise contra jurnaliştilor (printre care 24 de cazuri de crime cu victime jurnalişti rămân nepedepsite în prezent), hărţuirea judiciară, presiuni politice exercitate asupra media publice şi supravegherea jurnaliştilor.

Particular pentru anul trecut a fost faptul că guvernele au răspuns la criza sanitară prin impunerea de lockdownuri şi a stării de urgenţă, iar jurnaliştii din Europa au trebuit să se adapteze la noi restricţii şi schimbări ale practicilor zilnice de relatare. ''În mod nesurprinzător, multe încălcări au provenit din state care deja aveau rezultate suspecte privind libertatea presei. În Ungaria, guvernul a adoptat în aprilie 2020 o ordonanţă de urgenţă care pedepsea cu până la 5 ani de închisoare răspândirea de informaţii false sau distorsionate despre pandemie. Legea era încă în vigoare la finalul lui 2020 ca urmare a celui de-al doilea lockdown din ţară, cu efecte groaznice pentru relatările jurnaliştilor despre răspândirea virusului. Iniţiative de urgenţă similare au fost încercate în Bosnia, Bulgaria şi România, dar ele au fost rapid revocate sau blocate'', indică raportul citat.

Documentul aminteşte că, la începutul lunii martie, câteva guverne fie au extins, fie au suspendat termenele până la care organismelor publice li se cere să răspundă la solicitările privind libertatea de informare. ''Bulgaria, Serbia şi România au dublat timpul maxim de răspuns, în timp ce Ungaria l-a triplat, de la 30 la 90 de zile. Noile reguli au subminat grav capacitatea jurnaliştilor de a primi informaţii despre criza sanitară'', notează raportul.

Potrivit raportului, independenţa administrării şi a finanţării media publice în Europa au fost expuse unui risc ridicat ca urmare a 'numirii unui management dependent politic'', printre care în Bulgaria şi România (risc de 97% fiecare), Turcia (92%) şi Cipru, Italia, Malta şi Polonia (fiecare risc de 83%).

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić, s-a declarat îngrijorată de concluziile raportului. Ea le-a cerut guvernelor europene să dea dovadă de o voinţă politică mai angajată pentru a proteja jurnaliştii şi jurnalismul independent şi pentru a limita deteriorarea libertăţii presei în Europa.

''Respectarea libertăţii presei este în recul în numeroase ţări. În ultimii ani, am asistat la o creştere a cazurilor de violenţe şi intimidări contra jurnaliştilor. În timpul pandemiei de COVID-19, semnalările de violenţe contra jurnaliştilor s-au multiplicat, ca şi cazurile de cenzură şi represaliile contra celor care pun sub semnul întrebării politicile urmate de guverne. În acelaşi timp, media de calitate se confruntă cu grave dificultăţi economice şi numeroşi jurnalişti şi-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei. Raportul meu anual, care va fi publicat în câteva zile, arată aceste tendinţe îngrijorătoare'', a spus Buric.

Ea a exprimat disponibilitatea Consiliului Europei de a ajuta statele membre să creeze şi să promoveze un mediu în care mass-media independente diverse pot contribui la creşterea solidităţii democraţiei. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu; editor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)