Garanţia pentru copii este o piesă esenţială într-o schimbare de viziune pe care Europa o propune şi va presupune un coordonator naţional de la jumătatea acestui an şi o strategie naţională după încă şase luni, a declarat joi eurodeputatul Dragoş Pîslaru.

Rezoluţia PE privind Garanţia pentru copii a primit luni avizul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) a Parlamentului European (PE) urmând acum să fie supusă votului în plenul legislativului comunitar într-o sesiune viitoare.

"A investi în copii este echivalent ca beneficiu pentru societate cu investiţia în startup-urile din tehnologie", a declarat Dragoş Pîslaru în cadrul unei conferinţe de presă online organizate de Biroul PE în România.

El a explicat că Garanţia pentru copii defineşte cinci categorii vulnerabile de copii, printre care cei cu dizabilităţi, cei din sistemul de îngrijire sau copiii din familii în situaţie de excluziune sau sărăcie.

"Pentru aceste categorii discutăm de acces la educaţie şi îngrijire timpurie, adică să nu mai segregăm în sistemul nostru educaţional între copiii care au o şansă şi copiii care au o vulnerabilitate. (...) Discutăm de educaţie şi activitate şcolară, acces la echipament adecvat pentru învăţământ de la distanţă de exemplu, minim o masă sănătoasă pe zi la şcoală. Aici se discută în România de ceva vreme, s-a mai implementat pe ici pe colo, cu 'Cornul şi laptele', dar abordarea în general poate fi cu totul alta", a spus eurodeputatul USR PLUS, referindu-se la faptul că trebuie înţeleasă ideea că "mediul şcolar poate fi un mediu mult mai propice dezvoltării copilului decât mediul de acasă".

"Ca să rezum, este vorba despre accesul la educaţie, la sănătate, la nutriţie, la locuire şi, bineînţeles, la îngrijire în general, la servicii pe care să le punem pe masă pentru a putea să ne dăm o şansă. Aici nu e vorba de redistribuire de la unii la alţii, ci de a crea acces şi oportunitate pentru orice copil din România. Asta înseamnă că nu am voie ca instituţie publică vreodată să refuz un copil sau o familie care încearcă să beneficieze de serviciile necesare pentru acest nivel minim de decenţă în creşterea şi educarea copilului", a subliniat Pîslaru, raportor din partea grupului Renew Europe pentru rezoluţia Parlamentului European privind Garanţia pentru copii şi membru în echipa PE de monitorizare a implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

În context, el a apreciat că situaţia locuinţelor a fost mereu ceva oarecum marginal în România. "Noi am avut programe precum 'Prima casă' sau locuinţe speciale pe ici pe colo, dar cumva noi nu am înţeles însă că la baza oricărei piramide de nevoi stă locuirea. Nu ai cum să ridici o familie din situaţie de vulnerabilitate dacă nu asiguri condiţii de locuire adecvată. Discutăm aici despre condiţia conectării la energie, condiţii minimale de căldură", a afirmat Pîslaru.

Răspunzând unei întrebări, Pâslaru a recunoscut că "nu ai cum să ajuţi copiii, fără să ajuţi familiile lor. Nu ai cum să izolezi copiii şi să-i ajuţi numai pe ei".

Eurodeputatul susţine că în România o mare parte a societăţii înţelege mai puţin "că problema unui copil nu este doar că este în abandon şcolar, ci că este în situaţia asta pentru că mediul de acasă este ostil, poate există violenţă domestică, poate există cineva bolnav sau o problemă de loc de muncă".

"Toate lucrurile acestea creează vulnerabilităţi multiple şi abordarea integrată referitor la evitarea abandonului şcolar trebuie să fie legată de modul în care viaţa în cadrul familiei se desfăşoară sau nu în mod corespunzător. Dacă nu este cazul măcar poţi să-i creezi un debuşeu în comunitate, la şcoală, prin care copilul să fie mai puţin expus acestor tensiuni care nu mereu pot fi rezolvate peste noapte", a explicat Pîslaru.

"Garanţia pentru copii nu pleacă doar de la ideea de a lua nişte beneficii şi a le împărţi unor copii vulnerabili", a mai spus eurodeputatul, vorbind despre o "schimbare de paradigmă, trecerea de la o abordare de sprijin bazată pe beneficiii, la una bazată pe servicii".

Această schimbare de perspectivă ar urma să asigure că acei copii dezavantajaţi sunt beneficiarii reali ai sprijinului care îi vizează.

"Vor fi nişte măsuri-pilot prin care, de exemplu, am putea avea un sistem prin care banii să nu fie daţi în numerar familiilor vulnerabile, să existe o condiţionare de a folosi banii cu nişte carduri care să permită doar achiziţia de alimente. (...) Avem de exemplu o propunere de proiect-pilot ca beneficiile să nu fie primite de un singur părinte, ci să fie distribuite ambilor părinţi, pentru ca mamele să poată beneficia şi ele", a exemplificat Pîslaru.

Raportorul Renew Europe pentru acest program subliniază că "Garanţia pentru copii este o piesă esenţială într-o schimbare de viziune pe care Europa v-o propune, nu este un document non-legislativ abandonat pe undeva, pe un program venit dintr-o sorginte doctrinară".

Ce va însemna pentru România implementarea Garanţiei pentru copii după adoptarea ei definitivă? "După adoptare, România va trebui să-şi desemneze un coordonator naţional pentru a urmări garanţia pentru copii, care ar trebui să coordoneze, să ia cele şapte ministere la un loc şi să vadă cum poate să facă această politică integrată. Acest coordonator naţional, alături de toţi ceilalţi coordonatori naţionali, ar trebui să schimbe bune practici, să faciliteze aceste lucruri", a declarat Dragoş Pîslaru.

"Vom avea obligaţia ca în şase luni de la adoptarea garanţiei, probabil în luna iunie, să avem un plan cu privire la garanţia pentru copii în România, care nu poate fi un plan sectorial. Vă aduceţi aminte, în 2016, a existat un plan anti-sărăcie, ei bine de data asta trebuie să discutăm ceva integrat pentru copii", a spus el.

Sursele de finanţare vor fi Fondul Social European Plus, InvestEU, dar şi pilonul dedicat copiilor şi tinerilor din Mecanismul pentru redresare şi rezilienţă.

"Toate planurile naţionale de redresare şi rezilienţă au o componentă pentru copii şi tineri. Şi aceste lucruri se văd inclusiv în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României. Discutăm despre o parte din 'România educată', programul naţional de reducere a abandonului şcolar, discutăm de Programul naţional pentru creşe, discutăm despre măsurile pentru tineri, lucruri concrete care sunt acum în PNRR şi nu erau înainte", a mai afirmat eurodeputatul USR PLUS.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

• Dragoş Pîslaru: România e îndreptăţită să solicite găzduirea unei viitoare Autorităţi europene pentru copii