Un raport de informare privind statul de drept în Uniunea Europeană, elaborat de doi membri ai Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez, consideră prematură ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) aplicat României şi Bulgariei, atât timp cât obiectivele de referinţă pentru fiecare dintre cele două state nu sunt atinse pe deplin, apreciind că progrese veritabile nu pot fi realizate doar prin angajamente politice.

Raportul a fost întocmit de senatorii Philippe Bonnecarrere (grupul Uniunea Centristă) şi Jean-Yves Leconte, şi înregistrat la Preşedinţia Senatului francez la data de 18 martie, conform site-ului acestei instituţii.

În raportul senatorilor francezi, subcapitolul referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare aplicat României şi Bulgariei face parte dintr-un capitol mai amplu intitulat 'Degradarea preocupantă a statului de drept în interiorul Uniunii Europene'.

Documentul aminteşte că în momentul aderării Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, cele două ţări prezentau lacune în materie de reforme ale sistemelor judiciare şi de luptă împotriva corupţiei, precum şi a criminalităţii organizate, în cazul Bulgariei. Aceste lacune puteau împiedica aplicarea eficace a legislaţiei, politicilor şi programelor Uniunii Europene, astfel încât a fost instituit un mecanism specific, MCV, pentru a ajuta cele două ţări să elimine aceste lacune.

Totuşi, în 2020, Comisia nu a prezentat un raport scris, ci un raport oral cu privire la România şi a estimat că recomandările sale din toamna lui 2019 referitoare la Bulgaria erau în continuare valabile.

Comisia şi-a justificat decizia făcând trimitere, pentru Bulgaria, la primul raport anual al Comisiei privind statul de drept, publicat la 30 septembrie 2020, şi la discuţiile Consiliului din 10 noiembrie 2020.

Pentru România, ea a estimat că, la cel moment, contextul nu oferea materie reală pentru o analiză complementară. Prin urmare, nicio concluzie a Consiliului nu a fost adoptată în 2020, mai multe state membre, printre care Franţa, contestând totuşi această metodă.

Dacă este general admis că, fără MCV, voinţa politică a guvernelor de a pune în operă reformele nu ar fi fost aceeaşi, Bulgaria şi România nu au progresat în acelaşi ritm şi nici în mod liniar, adaugă raportul senatorilor francezi.

Ei menţionează că, referitor la România, în evaluarea de ansamblu din 2017, Comisia a formulat 12 recomandări 'a căror aplicare ar fi suficientă pentru închiderea procesului lansat prin MCV'.

Or, deşi Comisia a constatat progrese la un anumit număr de recomandări, a notat şi că 'dinamica de reformă a dispărut în cursul anului 2017'. Ea a atras atenţia asupra 'riscului de reapariţie a problemelor ce fuseseră considerate ca rezolvate în raportul din ianuarie 2017'. În ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, Comisia 'a confirmat un regres în raport cu progresele realizate în anii anteriori', dar a salutat faptul că 'guvernul român a exprimat dorinţa de a-şi revizui abordarea'.

Evoluţia situaţiei în cursul primelor luni ale lui 2019 a fost o sursă de vii preocupări. În consecinţă, Comisia a trebuit să informeze autorităţile române în mai 2019 că, dacă nu vor fi aduse în termen scurt îmbunătăţirile necesare sau dacă vor fi luate alte măsuri nefaste, 'Comisia va lua măsuri în cadrul statului de drept, ce prevede un dialog pentru a răspunde preocupărilor în acest domeniu (ce ar putea merge, aşadar, dincolo de parametrii MCV)', şi conchide că: 'Este imperativ să se aplice aceste recomandări dacă se doreşte reaşezarea procesului de reforme pe calea cea bună şi progresarea din nou spre încheierea MCV'.

Conform autorilor raportului Senatului, trebuie notat că Franţa consideră încă prematur să se pună capăt MVC, inclusiv pentru Bulgaria, estimând că progrese veritabile nu pot fi realizate doar prin angajamente politice. În plus, MCV aduce garanţii în termeni de cooperare şi de monitorizare pe care nu îi prevede cadrul statului de drept. În fapt, componenta 'cooperare' din MCV permite o asistare a reformelor de către partenerii europeni, iar componenta 'verificare', prin intermediul rapoartelor anuale, exercită o formă de presiune asupra guvernelor român şi bulgar pentru a progresa în transpunerea criteriilor de referinţă. Aceste două aspecte nu există în cadrul statului de drept, notează acelaşi document.

Din punctul de vedere al Franţei, MCV trebuie, aşadar, păstrat atât timp cât obiectivele de referinţă pentru fiecare dintre cele două state nu sunt atinse pe deplin.

Documentul aminteşte cele patru criterii de referinţă pentru România în cadrul MCV: garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, îndeosebi prin consolidarea şi responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii; înfiinţarea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi în materie de verificare a patrimoniului, incompatibilităţilor şi conflictelor potenţiale de interese; continuarea, pe baza progreselor deja realizate, a anchetelor profesioniste şi imparţiale asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt; măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combatarea corupţiei, mai ales în administraţia locală.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)