CEDO: Progrese în implementarea deciziilor în anul 2020 în pofida pandemiei, dar sunt necesare eforturi suplimentare
Statele membre ale Consiliului Europei continuă să facă progrese în implementarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în pofida pandemiei COVID-19, afirmă Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în cel mai recent raport anual, dat publicităţii miercuri, conform unui comunicat transmis Agerpres.
Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda problemele sistemice evidenţiate de CEDO, inclusiv cele referitoare la maltratări sau decese cauzate de organele de forţă, condiţiile precare de detenţie, precum şi la cauze inter-statale şi un număr tot mai mare de cauze privind limitări abuzive ale drepturilor şi libertăţilor.
"Acest raport arată că obligaţia de implementare a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului este luată foarte serios de către Statele Membre, chiar şi în circumstanţele dificile", a declarat Marija Pejcinovic Buric, secretarul general al Consiliului Europei.
"De asemenea, este foarte pozitivă tendinţa ONG-urilor şi a instituţiilor naţionale pentru protecţia drepturilor omului de a se implica activ în acest proces, făcându-l astfel mai eficient şi transparent", a apreciat ea.
"Cu toate acestea, nu este momentul potrivit pentru relaxare. Multe hotărâri importante rămân pe rol timp de mai mulţi ani şi un număr mic de cauze cu pondere înaltă nu este soluţionat suficient de prompt. Statele Membre au datoria de a implementa hotărârile CEDO cu promptitudine şi în deplină măsură. Şi aceasta nu este o solicitare amabilă - este o condiţie obligatorie", a subliniat Marija Pejcinovic Buric.
Raportul arată că, în total, 983 de cauze au fost închise de către Comitetul de Miniştri în 2020 ca urmare a măsurilor întreprinse de statele membre. Dintre cele 983 de cauze, 187 (19%) au fost "cauze de referinţă", adică acelea care evidenţiază noi probleme structurale sau sistemice, şi 796 (81%) au fost cauze repetitive.
Statele cu cele mai multe cazuri noi în 2020 au fost Federaţia Rusă (218), Turcia (103), Ucraina (84), România (78), Ungaria (61).
La sfârşitul anului 2020, 5.233 de cauze erau pendinte în aşteptarea unei executări depline de către statele membre, iar dintre ele 1.258 (24%) au fost cauze de referinţă şi 3.975 (76%) au fost repetitive. 634 de cauze de referinţă rămâneau pe rol timp de peste 5 ani, dar numărul unor astfel de cauze a scăzut începând cu anul 2016.
Statele cu cele mai multe cazuri pendinte la finalul lui 2020 erau Federaţia Rusă (1.789), Turcia (624), Ucraina (567), România (347), Ungaria (276).
Statistica CEDO mai arată că statele cu cele mai multe cazuri de referinţă aflate sub supraveghere sporită în 2020 au fost: Federaţia Rusă (18%), Ucraina (15%), Turcia (11%), România (9%), Italia (7%).
Statele cu cele mai multe cazuri noi de referinţă în 2020 au fost România (16), Bulgaria (14), Azerbaidjan (11), Turcia (10), Franţa (10).
Statele cu cele mai multe cazuri de referinţă pendinte la finalul lui 2020: Federaţia Rusă (217), Turcia (149), Ucraina (107), România (89), Bulgaria (83).
Raportul mai constată că, în anul 2020, plata satisfacţiei echitabile dispusă de CEDO în beneficiul reclamanţilor a fost efectuată în termen în 581 de cauze (cel mai mic număr începând cel puţin din 2011). Cu toate acestea, la sfârşitul anului 2020, Comitetul de Miniştri aştepta confirmarea plăţii în 1.574 de cauze, din care peste două treimi erau în întârziere de mai bine de şase luni (620 în Federaţia Rusă).
Statele din care provin cetăţenii în favoarea cărora CEDO a dispus acordarea unor sume de bani ca 'satisfacţie echitabilă' au fost, în cele mai multe cazuri, România (37.455.775 de euro), Federaţia Rusă (11.458.094), Italia ( 5.134.768 de euro), Muntenegru (4.589.746 de euro), Republica Moldova (4.179.342 de euro).AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co