Autorităţile judiciare din statele membre ale UE şi-au coordonat activitatea, prin intermediul Eurojust, Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală, şi au efectuat cu 13% mai multe investigaţii asupra unor delicte transfrontaliere grave şi de terorism în 2020, a informat marţi instituţia europeană într-un comunicat de presă difuzat cu prilejul publicării raportului Eurojust pe anul 2020.

În raportul, Eurojust, cu sediul la Haga, a subliniat că autorităţile judiciare din diferite ţări europene "recurg tot mai mult" la această agenţie, "în căutare de ajutor în anchete" şi pentru a putea "aduce suspecţii în faţa justiţiei, în tribunalele naţionale".

În pofida restricţiilor impuse din cauza pandemiei de coronavirus, Eurojust a funcţionat la întreaga capacitate în 2020, ba chiar a înregistrat o creştere de 13% a cazurilor, peste 8.800 în total, din care circa jumătate au fost deschise recent, "ceea ce reflectă nivelul crescut de complexitate a anchetelor penale transfrontaliere", se menţionează în raport.

În 2020, cooperarea judiciară europeană s-a soldat cu arestarea a 2.209 de suspecţi, îngheţarea a 1,9 miliarde de euro în active ilicite şi confiscarea de droguri în valoare de 3 miliarde de euro.

"În 2020, pandemia de COVID-19 ne-a făcut să ne confruntăm cu cele mai importante şi mai neprevăzute provocări din ultimele decenii. Sunt extrem de mândru de flexibilitatea, rezistenţa şi hotărârea de care a dat dovadă Eurojust în faţa acestei crize. Sprijinul nostru operaţional nu a fost deloc întrerupt şi rezultatele noastre impresionante confirmă că, inclusiv în cele mai dificile circumstanţe, suntem capabili să ne aducem o contribuţie reală şi tangibilă în vederea unei Europe mai sigure", a declarat preşedintele agenţiei, slovacul Ladislav Hamran, care a prezentat marţi concluziile raportului în faţa Comisiei pentru Afaceri Juridice (LIBE) a Parlamentului European.

Din numărul total, 164 de cazuri au avut legătură directă cu pandemia de coronavirus, fie din cauza dificultăţii de a executa mandatele de detenţie şi de anchetare europene ca urmare a închiderii frontierelor, fie pentru că se refereau la fraude înregistrate la vânzările de măşti şi geluri hidroalcoolice.

Unul dintre cazurile cele mai relevante a fost cel al EncroChat, o reţea telefonică utilizată de grupări infracţionale pentru a comunica. Eurojust a sprijinit partea judiciară a întreruperii la scară mare a comunicaţiilor securizate ale grupărilor crimei organizate, "preîntâmpinând omucideri şi alte situaţii care ameninţau vieţi".

Combaterea traficului de persoane a continuat să se afle printre preocupările majore ale Eurojust şi în 2020, raportul menţionând în acest sens o acţiune coordonată care a avut loc în mai anul trecut în urma căreia victimele traficului de persoane au fost puse la adăpost şi 10 suspecţi care făceau parte din grupări ale criminalităţii organizate din Austria, România şi Regatul Unit au fost arestaţi.

"Sunt conştient că ultimele luni au pus presiune pe funcţionarea sistemelor de justiţie din Uniunea Europeană. Justiţia va deveni mai puternică după această criză. Statele membre cheltuiesc tot mai mult pentru digitalizarea sistemelor de justiţie şi îşi unesc forţele pentru a preveni infracţiunile transfrontaliere. Şi Eurojust joacă un rol-cheie în această tranziţie", a declarat la rândul său comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)