Problemele cu care se confruntă comunităţile de români din Ucraina după adoptarea Legii educaţiei din ţara vecină, care reduce semnificativ accesul la învăţământul în limba maternă, au fost discutate luni într-o dezbatere online organizată de europarlamentarul Eugen Tomac.

La dezbatere au participat lideri ai comunităţilor româneşti din regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa, profesori, oameni de cultură, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor din România cu atribuţii în păstrarea identităţii românilor din afara graniţelor.

Românii din Ucraina au reclamat faptul că le sunt încălcate drepturile fundamentale şi au solicitat implicarea mai activă a statului român în rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

"Eu cred că Ucraina ar trebui pusă la punct în privinţa respectării drepturilor omului, care se încalcă în modul cel mai neruşinat. Nu se poate să interzici unui om să vorbească în limba sa maternă, să înveţe la şcoală în limba maternă. Din păcate, Ucraina ascultă ceea ce i se spune, ceea ce-i spune şi Uniunea Europeană, dar continuă să încalce drepturile minorităţilor în modul cel mai grosolan. Înţelegeţi, nu se poate să condiţionezi dreptul unei persoane de anumite conjuncturi politice şi situaţii politice internaţionale. Situaţia este foarte tristă pentru toate minorităţile din Ucraina, astăzi, nu numai pentru noi, românii, care suntem băştinaşi aici, locuim de mii de ani", a spus poetul Ilie Zegrea, din Cernăuţi.

Şi alţi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti au vorbit despre faptul că s-a accentuat procesul de trecere a şcolilor româneşti la predarea în limba ucraineană, că se desfiinţează sau se comasează şcoli româneşti sau că există o propagandă "acerbă" a autorităţilor ucrainene legată de faptul că limba română este una fără perspectivă, iar copiii care vor studia în limba română nu îşi vor găsi un loc de muncă în Ucraina.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a subliniat că ministerul pe care-l conduce va continua acordarea burselor de studiu pentru tinerii români din Ucraina, atât la nivel de învăţământ liceal, cât şi în ceea ce priveşte învăţământul superior.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

"Avem un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea cifrei de şcolarizare pentru anul şcolar şi universitar 2020-2021 în care propunerea este de a acorda acelaşi număr de burse pentru românii de pretutindeni", a spus ministrul Educaţiei.

Acesta a arătat că s-a redus numărul tinerilor din Ucraina care au devenit bursieri ai statului român în anul şcolar 2020-2021, considerând că o posibilă explicaţie o reprezintă dificultăţile de deplasare generate de pandemie.

El a explicat că, în anul calendaristic 2020, suma pe care Ministerul Educaţiei a alocat-o pentru bursele tinerilor români din Ucraina este de aproape aproape două milioane de euro, alocaţia medie pentru un tânăr de origine română din Ucraina fiind de 10.000 de euro pe an, sumă care include şi costurile de şcolarizare.

Sorin Cîmpeanu a mai anunţat că Ministerul Educaţiei a aprobat modificările legislative necesare astfel încât românii de pretutindeni să nu mai întâmpine dificultăţi în obţinerea vizei de studiu în România, chiar dacă nu există un acord bilateral în domeniul educaţiei.

Ministrul a pledat pentru găsirea unor soluţii punctuale la probleme românilor din Ucraina, printr-un dialog constant şi nu a dorit să comenteze prevederile Legii educaţiei adoptată de Ucraina în 2017.

Dănuţ Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, a punctat faptul că partea română a avut încă de la început o problemă cu legea ucraineană din 2017, situaţia de blocaj actuală fiind cauzată tocmai de faptul că aceasta nu respectă toate prevederile internaţionale.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

El a precizat că ultima întâlnire pe care comisia mixtă româno-ucraineană a avut-o a fost în 2018, atunci când nu s-a ajuns la niciun consens, tocmai pentru că viziunile celor două părţi sunt diferite.

"Partea ucraineană spunea că Legea educaţiei 2017 respectă toate prevederile internaţionale, noi spuneam că nu respectă. Şi de aceea nu am putut ajunge la un consens", a spus Neculăescu.

Secretarul de stat a vorbit şi despre protocolul în educaţie, unde discuţiile au avansat, dar şi aici au apărut probleme de abordare.

De asemenea, partea română a propus şi "un acord cuprinzător privind protecţia drepturilor lingvistice", dar partea ucraineană nu a răspuns deocamdată la această ofertă.

"Rămâne o prioritate pentru noi asigurarea dreptului persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi nu este o chestiune doar de suprafaţă (...), este o chestiune de fond", a subliniat Neculăescu.

Secretarul de stat Oana Ursache, şefa Departamentului pentru românii de pretutindeni, i-a asigurat pe românii din Ucraina de toată susţinerea, comunitatea românească din ţara vecină având un specific pentru care se încearcă creionarea unor politici publice adaptate.

Preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, Viorel Badea, a atras atenţia că Ucraina este semnatară a Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi a Cartei Europene a limbilor regionale şi minoritare, instrumente juridice care specifică modul în care statele se angajează să protejeze minorităţile naţionale şi să le promoveze interesele.

Sursa foto: pnl.ro

"Autorităţile de la Kiev trebuie să înţeleagă o dată pentru totdeauna că nu este posibil să faci parte dintr-un club select, cum este clubul statelor membre ale UE, fără să ţii cont de regulile care gestionează, care administrează acest club. Noi, la Consiliul Europei, suntem foarte atenţi şi când zic noi mă refer la toate cele 47 de state membre, suntem foarte atenţi la modul în care fiecare stat membru înţelege să respecte şi să promoveze aceste instrumente juridice extrem de importante", a spus senatorul Viorel Badea, care a arătat că vorbeşte şi în calitate de membru al delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Foto: (c)  GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Badea a pledat şi pentru o acţiune comună a tuturor celor implicaţi în rezolvarea problemelor românilor din Ucraina, de la membrii comunităţii, până la oamenii politici şi responsabili guvernamentali.

"Fiecare trebuie să ne facem treaba în dreptul nostru, Ucraina nu este de capul ei în lumea asta. Ucraina trebuie să răspundă unor reguli care îi sunt impuse. Bineînţeles că ei se lasă greu. (...) Ideea este că suntem cu toţii într-o echipă, iar Ucraina este într-o menghină. Menghina aceasta se numeşte Uniunea Europeană. Dacă Ucraina va dori să intre înapoi în CSI, atunci să facă ce vrea ea. Dacă va dori să meargă către Uniunea Europeană, către lumea civilizată, atunci va trebui să respecte regulile acelei lumi civilizate. Dar toate aceste chestiuni trebuie să le facem împreună", a spus senatorul.

Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor, Gigel Ştirbu, a afirmat că România este un ghid de bune practici în ceea ce priveşte tratamentul acordat minorităţilor naţionale şi consideră că "este firesc să aşteptăm şi de la vecinii noştri acelaşi tratament pentru minorităţile româneşti din afara graniţelor ţării".

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Iniţiatorul dezbaterii, europarlamentarul Eugen Tomac, a punctat faptul că este nevoie de un dialog deschis şi sincer, astfel încât comunitatea românească din Ucraina, "care numără peste 500.000 de ucraineni de origine română", să se poată bucura de toate drepturile pe care şi statul român le oferă tuturor minorităţilor.

Acesta a subliniat că România înţelege dificultăţile prin care trece Ucraina, dar nu poate neglija problemele cu care se confruntă românii din ţara vecină şi este preocupată şi îngrijorată de modificări legislative în domeniul educaţiei.

"Comunităţile româneşti au dreptul şi avem toate instrumentele la dispoziţie pentru a le garanta că nu-şi vor pierde identitatea, identitate care, oricum, a fost puternic afectată de perioada sovietică, unde pur şi simplu nici nu se putea pune problema de a studia în limba română sau să existe vreo legătură între Ţara Mamă şi comunitatea noastră de acolo. Tocmai de aceea, acum lucrăm în mod intens pe această dimensiune, în încercarea de a sensibiliza şi de a convinge autorităţile de la Kiev că minorităţile care vorbesc limbi oficiale ale UE nu trebuie să devină un subiect de discuţie în relaţiile noastre", a declarat Tomac.

El a precizat că, printr-o rezoluţie care va fi promovată în Parlamentul European, se va cere "ca resursele pe care le ofertă Uniunea Europeană, de care Ucraina are nevoie, să fie condiţionate de acest drept de a respecta minorităţile vorbitoare de limbi oficiale ale UE, astfel încât să-şi poată păstra identitatea".

Tomac a pledat, la rândul său, pentru un dialog sincer şi dinamic şi şi-a exprimat speranţa că autorităţile de la Kiev vor da dovadă de mult mai multă deschidere în rezolvarea acestor probleme.

"Pentru statul român, relaţia cu românii din Ucraina reprezintă o prioritate, chiar dacă ne izbim de această inflexibilitate a autorităţilor ucrainene de a înţelege că poate fi transformată într-un model de bună practică relaţia dintre două state prin intermediul unei comunităţi extrem de numeroase. Minoritatea română este cea mai numeroasă minoritate provenită din Uniunea Europeană, din Ucraina şi cred că chestiunea legată de educaţie, de nevoia de a parcurge nişte reforme fireşti, prin care să aveţi acces la instrumente moderne de a vă păstra identitatea, sunt şi în sarcina noastră. Şi, tocmai de aceea, fără a exagera, fără a da 'note ultimative' (...), fără a brusca lucrurile, avem nevoie de un dialog consistent, tocmai pentru a găsi înţelegerea şi deschiderea necesare, astfel încât copiii români să poată studia în limba română, dascălii români să aibă la acces la resurse, atât în şcolile dumneavoastră, cât şi prin instrumentele pe care le oferă Ministerul Educaţiei şi Departamentul pentru românii de pretutindeni. Cred că este foarte important să depăşim acest nivel şi să fim un pic mai pragmatici", a susţinut Eugen Tomac.

Preşedintele Ucrainei de la acea vreme, Petro Poroşenko, a promulgat, în septembrie 2017, legea care întăreşte învăţământul în limba ucraineană în şcoli, reformă criticată de autorităţile din România şi din alte ţări din zonă, cum ar fi Polonia, Ungaria, Bulgaria, care au comunităţi etnice în Ucraina, deşi reprezentanţii Kievului argumentează că nu se încalcă drepturile minorităţilor conform standardelor internaţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat atunci că această lege "va limita drastic accesul minorităţilor la educaţie în limba lor maternă" şi şi-a anulat în semn de protest vizita prevăzută în Ucraina. AGERPRES/(A, AS-autor: Gina Ştefan, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Preda)