Ucraina şi-a completat cadrul legislativ cu legea ''privind educaţia secundară generală completă''
Ucraina a adoptat în anul 2020 legea "privind educaţia secundară generală completă", pentru a concretiza şi a asigura un nivel suficient de predare în limbile oficiale ale Uniunii Europene pentru minorităţile naţionale respective şi pentru a asigura, pe lângă predarea limbii de stat, o proporţie suficientă de educaţie în limbile minorităţilor naţionale la nivel primar şi secundar, a transmis luni AGERPRES Ambasada Ucrainei în România.
Conform noului act normativ, "persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina au dreptul de a obţine educaţia primară într-o instituţie de învăţământ de stat, municipală sau corporativă în limba minorităţii naţionale respective, pe lângă limba de stat'' ucraineană.
De asemenea, ''persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina ale căror limbi sunt limbile oficiale ale Uniunii Europene şi care îşi exercită dreptul de a studia în limbile relevante în instituţiile de învăţământ de stat, municipale sau corporative obţin:
- învăţământul secundar de bază în limba de stat în cuantum de cel puţin 20 la sută din volumul anual de timp de studiu în clasa a V-a cu o creştere anuală a unui astfel de volum (nu mai puţin de 40 la sută în clasa a 9-a);
- învăţământul secundar de profil în limba de stat în volum de cel puţin 60 la sută din timpul anual de studiu".
Conform prevederilor Legii Ucrainei "privind educaţia" adoptată în anul 2017, ''persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina le este garantat dreptul de a studia în instituţiile de învăţământ comunale pentru învăţământul preşcolar şi primar, pe lângă limba de stat, în limba minorităţii naţionale respective''.
"Persoanelor aparţinând popoarelor indigene, minorităţilor naţionale din Ucraina, le este garantat dreptul de a studia limba populaţiei indigene respective sau a minorităţii naţionale în şcolile publice secundare sau prin intermediul societăţilor culturale naţionale", se mai menţionează în legea din 2017, potrivit ambasadei ucrainene. ''Conform programului educaţional, instituţiile de învăţământ pot preda una sau mai multe materii în două sau mai multe limbi - limba de stat, limba engleza şi în alte limbi oficiale ale Uniunii Europene", potrivit aceleiaşi legi.
Precizările Ambasadei Ucrainei în România au fost transmise ca urmare a publicării la 17 decembrie de către AGERPRES a ştirii cu titlul "Szijjarto: Ungaria lucrează la adâncirea alianţei cu majoritatea vecinilor care obişnuiau să-i fie inamici" care conţine referiri la legea privind educaţia adoptată în anul 2017 în Ucraina. Clarificările legate de cadrul legislativ al Ucrainei referitor la educaţie survin având în vedere importanţa acestui subiect pentru Ucraina, pentru cetăţenii ucraineni care aparţin minorităţilor naţionale, dar şi pentru România şi alte state vecine, precum şi sensibilitatea subiectului menţionat.
Comunitatea românească este a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, precizează MAE român pe website-ul său. Minoritatea română din Ucraina se confruntă cu mai multe probleme, printre care ''accesul la învăţământul în limba maternă pentru tot ciclul preuniversitar, mai ales în contextul adoptării Legii Educaţiei (septembrie 2017), utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea insuficientă a activităţilor asociaţiilor minorităţii române, media în limba română, păstrarea identităţii religioase, reprezentarea la nivelul administraţiei, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăţilor care au aparţinut comunităţii româneşti etc.'', potrivit Ministerului de Externe român.
Ultima sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale a avut loc în decembrie 2018. Comisia mixtă, ''constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat'', notează de asemenea MAE român.
Acesta subliniază că ''depune toate eforturile pentru ca relaţiile politico-diplomatice dintre România şi Ucraina să evolueze inclusiv în beneficiul etnicilor români din statul vecin, în conformitate cu angajamentele asumate de statul ucrainean prin Tratatul cu privire la relaţiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina din 1997, Convenţia-cadru a Consiliului Europei pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare''.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co









