Eurobarometru: 70% dintre români percep situaţia economiei drept ''proastă''
Nu mai puţin de 70% dintre români consideră drept ''proastă'' situaţia economiei din România, în creştere cu şapte procente faţă de toamna anului trecut, indică ultimul Eurobarometru al Comisiei Europene, dar bulgarii (82%), francezii (76%), italienii (89%), spaniolii (88%) sau grecii (91%) sunt chiar mai nemulţumiţi.
În acelaşi timp însă, potrivit sondajului efectuat în iulie şi august 2020 pe un eşantion de 1.112 de respondenţi, 60% dintre români percep drept "bună" situaţia financiară a gospodăriei lor, iar 39% o consideră "proastă", mult mai mulţi decât media UE (28%).
În ceea ce priveşte situaţia locului de muncă, 46% dintre români o percep drept "bună" şi 30% drept "rea".
Potrivit sondajului, 44% dintre români (49% media UE) se aşteptau ca situaţia economică a ţării să fie mai proastă peste 12 luni, iar 23% anticipau că va fi mai bună. De asemenea, 44% dintre români cred că situaţia şomajului va fi mai proastă peste 12 luni (47% media UE), iar 26% cred că situaţia propriului loc de muncă va fi mai proastă într-un an (dublu faţă de media UE).
Pe de altă parte, românii sunt mai optimişti decât media UE în privinţa perspectivelor economice ale UE, 26% estimând că situaţia economică a blocului comunitar va fi mai bună în vara anului viitor (16% media UE).
Românii consideră că principalele probleme cu care se confruntă ţara în acest moment sunt sănătatea (40%), situaţia economică (31%) şi creşterea preţurilor/inflaţia/costul vieţii (28%). Românii văd sănătatea drept principala problemă cu care se confruntă şi UE (31%), la care se adaugă situaţia economică (25%) şi imigraţia (19%).
Nu mai puţin de 54% dintre români au încredere în UE (faţă de 43% media UE), iar 38% sunt înclinaţi să nu aibă încredere (faţă de 48% media UE).
34% dintre români tind să aibă încredere în guvern şi 27% în parlament, proporţii mai mici decât media UE, de 40% şi respectiv 36%. În acelaşi timp, 61% dintre români au tendinţa să nu aibă încredere în guvern şi 66% să nu aibă încredere în parlament.
La modul general, românii au o imagine mult mai bună despre UE decât concetăţenii lor comunitari şi sunt mult mai optimişti în privinţa viitorului Uniunii. Astfel, 51% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, faţă de 40% media UE, 37% au o imagine neutră, iar 11% o imagine negativă (19% media UE).
La fel, 71% dintre români sunt optimişti în privinţa viitorului UE, faţă de 60% în medie în blocul comunitar, şi numai 28% pesimişti, faţă de 38% media UE, deşi această proporţie este în creştere cu două puncte procentuale în România faţă de precedentul Eurobarometru.
În plus, în acest Eurobarometru se remarcă faptul că 61% dintre români sunt pentru extinderea UE în următorii ani, faţă de numai 44% media UE.
Apoi, 68% dintre respondenţi au spus că se simt cetăţeni ai UE, faţă de 70% media UE, iar 73% spun că le-ar plăcea să ştie mai multe despre drepturile lor ca cetăţeni ai blocului comunitar.
Întrebaţi când îşi va reveni economia ţării lor după coronavirus, 31% au răspuns în 2023 sau mai târziu, 25% în 2022, 20% în 2021, 10% înainte de sfârşitul lui 2020 şi 11% niciodată. Din acest punct de vedere, în UE răspunsurile au fost: 42% în 2023 sau mai târziu, 29% în 2022, 17% în 2021, 3% înainte de sfârşitul lui 2020 şi 7% niciodată.
În ceea ce priveşte dificultăţile pe care le-au avut în a se acomoda cu restricţiile luate pentru combaterea pandemiei de coronavirus, 35% au răspuns că a fost o experienţă cu care le-a fost atât uşor, cât şi greu să se acomodeze, 25% au spus că le-a fost destul de uşor, 24% au estimat că le-a fost destul de greu, iar 9% chiar foarte greu. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mihaela Toth, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Românca Anda Filip devine prima femeie secretar general al UIP
Românca Anda Filip a fost aleasă secretar general al Uniunii Interparlamentare (UIP), devenind astfel prima femeie care ocupă acest post în cei 137 de ani de istorie ai organizației, a anunțat duminică UIP într-un comunicat. Alegerea sa a avut loc în cadrul celei de-a 152-a Adunări a UIP, desfășurată la Istanbul î
România, prezentă la ediția 2026 a European Culture Street, eveniment desfășurat în orașul chinez Hangzhou
România a participat la 'European Culture Street', manifestare amplă de diplomație publică organizată anual de către Delegația Uniunii Europene în Republica Populară Chineză, desfășurată în metropola Hangzhou, cu peste 11 milioane locuitori, capitala provinciei Zhejiang, informează un comunicat al ambasadei României în China.
AnulBrâncuși/ Concert dedicat lui Brâncuși, organizat la Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural din Madrid au organizat, la 15 aprilie, cel de-al șaselea concert din cadrul turneului internațional 'BrancuSING', găzduit de Real Casino de Madrid, un reper al vieții culturale madrilene. Evenimentul, dedicat operei lui Constantin Brâncuși, s-a înscris în seria manifest
România, subreprezentată în studiile clinice oncologice în pofida mortalității ridicate (raport ESMO)
România este subreprezentată în studiile clinice oncologice, în pofida amplorii cancerului și a uneia dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa, arată un raport publicat marți de European Society for Medical Oncology (ESMO), în contextul implementării următoarelor etape ale planului european de combatere a cancerului. Raportul a fost prezent
Comitetul anti-tortură al CoE, îngrijorat de deficiențe în centre de detenție din Europa și spitale de psihiatrie din România
Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante (CPT) și-a prezentat miercuri, la Strasbourg, raportul anual pentru 2025, în care avertizează asupra unor evoluții îngrijorătoare privind tratamentul și condițiile de detenție în Europa. Documentul include și concluziile unei vizite ad-hoc efect
Roxana Mînzatu: Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați
Mobilitățile Erasmus+ trebuie să fie un drept pentru toți, nu doar o șansă pentru cei privilegiați, a declarat joi vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, care a salutat măsurile adoptate de România pentru ca mobilitățile Erasmus să devină mai accesibile studenți
România ar putea avea de câștigat de pe urma planului lui Trump de 'pedepsire' a unor țări din NATO (presă)
Președintele american Donald Trump are în vedere un plan de pedepsire a unor aliați din NATO despre care republicanul consideră că nu i-au ajutat țara în războiul de 39 de zile dintre SUA și Israel împotriva Iranului, a relatat miercuri publicația americană The Wall Street Journal (WSJ), care a citat oficiali ai administrației SUA, informează joi Re
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea de drone către România după întârzieri (Reuters)
Compania israeliană Elbit Systems se pregătește să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunțat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruță, a amenințat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor, relateaz
Parchetul olandez: Artefactele românești furate au fost returnate României (FOTO-VIDEO)
Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda și recuperate au fost returnate României, a anunțat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
VIDEO Autoritățile olandeze au prezentat Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări furate în 2025 și recuperate
Autoritățile olandeze au prezentat, joi, Coiful de aur de la Coțofenești din România, de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, care fusese furat anul trecut în urma unui jaf din Muzeul Drents din Assen, transmite France Presse.
Anul Cultural România-Italia/Ana Blandiana, invitata ultimului eveniment din seria 'Lunii Literaturii Române la Roma'
'Responsabilitatea cuvântului: etică, adevăr și memorie în lumea digitală' a fost tema ultimului eveniment din ciclul 'Luna Literaturii Române la Roma', care a avut-o ca invitată pe poeta Ana Blandiana, voce recunoscută a literaturii europene contemporane, care a dialogat cu profesorul Bruno Mazzoni, eminent românist și traducă
Anul Cultural România-Italia/ Constantin Brâncuși, celebrat prin muzică la Roma
Ambasada României în Italia a organizat marți un eveniment muzical susținut de soprana Rodica Vică și pianista Angela Drăghicescu, dedicat marelui sculptor român Constantin Brâncuși, incluzând proiecții cu imagini ale sculpturilor artistului, alături de filmări realizate în atelierul său. Desfășurat sub egida Anului Cultural
Coiful de aur de la Coțofenești a fost găsit, confirmă un detectiv privat olandez (AFP)
Un detectiv privat olandez specializat în artă, Arthur Brand, a confirmat joi pentru AFP recuperarea Coifului de aur de la Coțofenești care fusese furat în ianuarie 2025 în Olanda. 'E incredibil. E cea mai bună veste pe care ne-am fi putut-o dori', s-a bucurat el.
UPDATE Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat (surse)
Coiful de aur de la Cotofenești a fost recuperat, confirmă joi surse pentru RTV Drenthe. Parchetul va organiza joi după amiază o conferință de presă la Muzeul Drents, în cadrul căreia vor fi prezentate ultimele evoluții ale anchetei. Coiful de aur de la Cotofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului
România și Polonia, condamnate în primă instanță să plătească vaccinurile Pfizer comandate și anulate
Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al instanței, transmite AFP. Co









