Nu mai puţin de 82% dintre români sunt de acord cu condiţionarea de către UE a alocării fondurilor comunitare de punerea în aplicare de către guvernele naţionale a principiilor statului de drept, proporţie care plasează România pe locul al patrulea în UE din acest punct vedere, indică un nou sondaj comandat de Parlamentul European ale cărui rezultate au fost date publicităţii marţi.

Potrivit sondajului desfăşurat la începutul lui octombrie 2020, aproape opt din zece participanţi (77%) din întreaga UE sprijină acest concept. În România, 41% dintre români au afirmat că sunt total de acord cu această condiţionare, iar 41% au spus că tind să fie de acord. România este devansată în deschiderea populaţiei faţă de acest concept numai de Cipru (89%), Luxemburg (86%) şi Austria (83%), împărţind locul al patrulea cu Grecia (82%).

În Ungaria şi Polonia, statele care se opun cel mai vocal acestei condiţionări a alocării fondurilor, doar 72% din populaţie susţine această condiţionare, unul dintre cele mai scăzute grade de sprijin din blocul comunitar.

Apoi, relevă sondajul, 54% dintre europeni consideră că UE ar trebui să dispună de mijloace financiare mai importante pentru a putea depăşi consecinţele pandemiei de coronavirus. În 20 de state membre ale UE, majoritatea participanţilor sunt de acord cu această afirmaţie, iar în 14 state membre ale UE, o majoritate absolută a participanţilor sprijină un buget al UE mai mare.

În ceea ce-i priveşte, 62% dintre români cred că UE ar trebui să dispună de mijloace financiare mai substanţiale pentru a depăşi consecinţele pandemiei, criteriu la care ne situăm pe locul al 8-lea în UE.

Întrebaţi despre domeniile unde ar trebui cheltuit acest buget al UE extins, mai mult de jumătate dintre participanţi (54%) afirmă că sănătatea publică ar trebui să fie o prioritate, urmată de redresarea economică şi de noi oportunităţi pentru întreprinderi (42%), schimbări climatice şi protecţia mediului (37%) şi ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (35%).

La nivelul UE, schimbările climatice şi mediul au înlocuit ocuparea forţei de muncă în topul primelor trei priorităţi în materie de cheltuieli, în comparaţie cu ultimul sondaj efectuat în iunie 2020.

Sănătatea publică este principala prioritate a respondenţilor din 18 ţări. În România, 65% dintre respondenţi au afirmat că sănătatea trebuie să fie principala prioritate (locul al 5-lea în UE, la egalitate cu Irlanda).

Estonia, Letonia şi Cehia au plasat redresarea economică în fruntea clasamentului, în timp ce în Austria, Danemarca şi Germania cetăţenii au pus pe primul loc lupta împotriva schimbărilor climatice. În Croaţia, Slovacia şi Finlanda, prioritatea principală aleasă de participanţi este ocuparea forţei de muncă şi afacerile sociale.

În acelaşi timp, majoritatea cetăţenilor se tem de un impact direct asupra situaţiei lor financiare personale a crizei COVID-19, 39% dintre cetăţenii UE spunând că pandemia a avut deja un impact asupra veniturilor lor personale, iar 27% că se aşteaptă la un astfel de impact în viitor. Doar 27% dintre participanţi se aşteaptă ca situaţia COVID-19 să nu aibă un impact asupra veniturilor lor personale, relevă sondajul.

În nu mai puţin de 20 de ţări, majoritatea participanţilor afirmă însă că actuala criză a avut deja un impact asupra venitului lor personal. 55% dintre respondenţii din România (locul 2 în UE alături de Greci şi Spania şi după Cipru) spun că criza a avut deja un impact asupra veniturilor lor, 28% afirmă că încă nu a avut un impact, dar anticipează unul, în timp ce 11% spun că criza nu va avea niciun impact.

Două treimi dintre participanţii la sondaj, 66%, sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competenţe pentru a face faţă crizelor precum pandemia de coronavirus. Numai un sfert (25%) nu este de acord cu această afirmaţie. Aceste constatări sunt în concordanţă cu rezultatele sondajelor anterioare efectuate de Parlamentul European în aprilie şi, respectiv, iunie 2020, se menţionează într-un comunicat al PE.

În România, 74% dintre respondenţi cred că UE ar trebuie să aibă mai multe competenţe pentru a face faţă unei astfel de crize, pe locul nouă în UE.

Sondajul a fost efectuat online (şi prin telefon în Malta) de Kantar, între 25 septembrie şi 7 octombrie 2020, în rândul a 24.812 de participanţi din toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul s-a limitat la participanţi cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croaţia, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia şi Slovacia). AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)