Acţiunea Parchetului European (EPPO), instituţie creată pentru a combate deturnarea fondurilor europene, este ameninţată de întârzieri într-un moment în care Bruxellesul are în vedere să acorde zeci de miliarde de euro ţărilor afectate de pandemie, cu riscuri de fraude, relatează vineri agenţia France Presse, căreia Laura Codruţa Kovesi i-a acordat un interviu.

Numită în anul 2019 la conducerea acestei noi autorităţi judiciare cu sediul la Luxemburg, Kovesi a depus jurământul la sfârşitul lunii septembrie împreună cu colegiul său de 22 de procurori proveniţi din statele membre ale UE care participă la această cooperare consolidată.

Însă începutul activităţii, prevăzut iniţial pentru luna noiembrie, este amânat de desemnarea celor 140 de procurori delegaţi. Aceştia vor avea ca atribuţii desfăşurarea la nivel naţional a investigaţiilor care vor fi supervizate de la Luxemburg de către cei 22 de procurori.

''Atât timp cât ei nu sunt aici, nu putem investiga. Sperăm că vor fi propuşi cât mai repede posibil'' de către statele membre, afirmă Kovesi în interviu, precizând că aceşti magistraţi ''vor fi plătiţi de parchet (EPPO n.red) şi vor fi independenţi faţă de guvernele lor''.

Desemnările s-au poticnit mai ales din cauza unor chestiuni practice legate de statutul procurorilor delegaţi.

Acelaşi sentiment al urgenţei îl manifestă comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, care săptămâna aceasta le-a scris statelor membre pentru a le grăbi să acţioneze. El le-a rugat de asemenea pe cele circa zece state membre care nu şi-au adaptat încă procedura naţională de aderare la Parchetul European să accelereze procesul.

''Dorinţa mea este să începem anul acesta, şi ca în orice caz să fim pregătiţi să începem'' imediat ce bugetul european pentru perioada 2021-2027 şi planul de relansare ''vor putea fi mobilizate'', a subliniat comisarul Reynders.

''Vom cheltui mai mulţi bani, mai rapid şi cu mai multă flexibilitate, aşadar cu atât mai mult vom avea nevoie de un instrument performant de investigare şi de urmărire la nivel european, pentru că riscurile de fraudă, de delincvenţă financiară legată de buget sunt mult mai importante'', argumentează el.

O altă dificultate este că, pentru a funcţiona corect, Parchetul European are nevoie să-i fie alocat un buget mai consistent, consideră Kovesi, adăugând că ''propunerea Comisiei Europene pentru 2021 este de 37,7 milioane de euro, dar noi avem nevoie de 55 de milioane de euro''.

''Avem nevoie de personal la Luxembourg. Ne lipsesc analişti, investigatori financiari, consilieri juridici. Ne lipsesc în continuare 80 de posturi'', explică şefa EPPO, al cărei obiectiv este să dispună de o echipă de peste 200 de persoane la Luxemburg. ''Costul pentru Parchetul European reprezintă un mărunţiş în comparaţie cu beneficiile investigaţiilor'', susţine Kovesi.

Totuşi, comisarul Didier Reynders remarcă faptul că bugetul Parchetului European pentru anul 2021 a fost deja ''aproape triplat''. Pentu a-l creşte şi mai mult, ''vom încerca să vedem cu Parlamentul şi cu Consiliul până unde putem merge. Dar la un moment dat va trebui să demarăm (activitatea EPPO n.red), acesta este singurul mod de a dovedi nevoia'', subliniază comisarul european, care s-a întâlnit joi cu colegiul procurorilor EPPO.

Instalat deocamdată într-un sediu provizoriu, noul parchet se va muta în decembrie în birouri aflate în prezent în renovare, foarte aproape de Curtea de Justiţie a UE.

''Activitatea mea constă în a mă asigura că toţi procurorii sunt independenţi şi vor lucra într-o manieră imparţială, că nu vor urma consemne de la guvernele lor'', insistă procuroarea şefă în interviul acordat AFP.

Spre deosebire de organele actuale de combatere a fraudei şi delincvenţei transfrontaliere, Eurojust şi Olaf, Parchetul European (EPPO) va putea să desfăşoare investigaţii penale pe baza unor plângeri, să iniţieze acţiuni de urmărire penală şi să pună sechestru pe active, notează France Presse.

În competenţa acestei instituţii intră fraudele cu fonduri europene ce depăşesc suma de 10.000 de euro, fraude de TVA de peste 10 milioane de euro, fapte de corupţie şi spălare de bani. Sunt delicte ce reprezintă între 30 şi 60 de miliarde de euro pe an, estimează Kovesi, care speră că va ''recupera o mare parte'' din aceste prejudicii.

Limba de lucru a EPPO va fi engleza, spre marele regret al apărătorilor francofoniei, aceasta fiind o alegere a colegiului procurorilor motivată ''de raţiuni de eficienţă''. Dar, ''vom folosi franceza în relaţia noastră cu Curtea de Justiţie a UE'', a mai precizat şefa EPPO în interviul acordat agenţiei franceze de presă.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)