Guvernul român a continuat în 2020 să-şi afirme angajamentul privind restabilirea ritmului reformei justiţiei după regresele din 2017-2019, iar acest lucru a dus la scăderea semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, indică primul raport al Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană, prezentat miercuri la Bruxelles.

Documentul aminteşte că, de la aderarea României la UE în 2007, reformele din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei au fost urmărite de Comisie prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), cadru important pentru îndeplinirea celor patru condiţionalităţi stabilite.

''Recentele numiri în noile conduceri ale parchetelor principale ar putea deschide calea pentru continuarea eficientă a activităţii de punere sub acuzare. Totuşi, progresele în vederea amendării legislaţiei respective au fost amânate ca urmare a pandemiei de COVID-19 combinate cu apropiatele alegeri naţionale. Măsurile controversate cu impact asupra independenţei sistemului judiciar continuă să fie puse în aplicare, precum Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ce are ca sarcină exclusivă urmărirea în justiţie a infracţiunilor comise de către judecători şi procurori. Implementarea continuă a acestor măsuri sporeşte incertitudinea pentru funcţionarea sistemului de justiţie, în special prin efectul lor combinat. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot, de asemenea, afecta negativ resursele umane din interiorul sistemului de justiţie, cu implicaţii pentru eficienţa sa'', arată raportul citat.

Documentul reţine faptul că România are un cadru naţional strategic anticorupţie cuprinzător, bazat pe participarea largă a actorilor instituţionali de la nivel local şi naţional. În pofida progreselor ţării noastre în combaterea corupţiei în ultimul deceniu, provocările întâmpinate de sistemul judiciar în 2017-2019 au ridicat semne de întrebare privind durabilitatea reformelor anticorupţie. ''Chiar dacă actualul context politic înseamnă mai puţină confruntare, instituţii-cheie se confruntă cu un mediu plin de provocări, cu consecinţe pentru implementarea cadrului legal şi pentru capacitatea instituţională'', avertizează raportul executivului UE.

Conform documentului, amendamentele în curs la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sporesc incertitudinea legată de eficienţa cadrului juridic anticorupţie, iar de aceea este important să fie găsite soluţii politice şi juridice care să răspundă deciziilor esenţiale ale Curţii Constituţionale. ''Actualul guvern a arătat un angajament reînnoit pentru a face progrese în partea preventivă prin cuprinzătoarea Strategie naţională anticorupţie'', se mai arată în raport. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)