Primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană cu privire la situaţia statului de drept în ţările membre, consultat de Reuters înaintea prezentării sale oficiale miercuri, evidenţiază provocări pentru media şi sistemul judiciar ca riscuri esenţiale pentru susţinerea standardelor democratice.

Raportul indică faptul că noul coronavirus a reprezentant un adevărat 'test de rezistenţă' pentru statul de drept în blocul comunitar şi că unele măsuri de urgenţă adoptate de guvernele naţionale pentru limitarea pandemiei au mers prea departe.

''Atunci când măsurile de urgenţă au diminuat controalele asupra decidenţilor, analiza amănunţită a deciziilor publice de către media şi societatea civilă devine cu atât mai importantă'', relevă raportul Comisiei Europene privind situaţia statului de drept în ţările membre ale UE ce urmează să fie prezentat oficial miercuri la Bruxelles.

''Totuşi, în anumite state membre, media şi societatea civilă întâmpină noi obstacole'', adaugă documentul.

Al doilea domeniu major ce provoacă îngrijorare este subminarea independenţei sistemului judiciar, raportul Comisiei Europene conţinând critici la adresa Poloniei şi Ungariei, dar şi a Bulgariei, României, Croaţiei şi Slovaciei. De asemenea, raportul ia notă de dezbaterile pe acest subiect din Germania şi Austria.

''Reformele justiţiei din Polonia începând din 2015 sunt o sursă majoră de controverse'', indică raportul CE, care adaugă faptul că Ungaria se află printre statele membre unde ''direcţia schimbării a dat naştere unei îngrijorări grave despre impactul reformelor asupra independenţei sistemului judiciar''.

Polonia este vizată de procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-o ţară membră există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi poate duce la sancţiuni împotriva ţării respective.

La 2 iulie 2018, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE şi Cartei drepturilor fundamentale a UE.

În privinţa Ungariei, Comisia Europeană a trimis în iulie 2018 guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenţiona că o lege nou adoptată privind azilul şi deportările contravine legislaţiei comunitare, inclusiv din cauza dispoziţiilor ce restrâng accesul migranţilor în zonele de tranzit de la graniţă sau califică drept infracţiuni acţiunile de ajutorare a migranţilor. Totuşi, guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări.

De asemenea, în raportul ce urmează a fi prezentat oficial miercuri Comisia Europeană menţionează problemele de corupţie din Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria şi Malta. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)