Cioloş le cere lui Merkel şi preşedintei CE adoptarea mecanismului privind condiţionarea fondurilor UE de respectarea statului de drept
Preşedintele grupului Renew Europe din Parlamentul European (PE), Dacian Cioloş, a iniţiat şi transmis o scrisoare comună cancelarului german, Angela Merkel, şi preşedintei Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, prin care solicită, cu sprijinul celor mai mari grupuri politice din PE, introducerea mecanismului privind condiţionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, informează miercuri un comunicat al USR PLUS.
Scrisoarea, care vine cu doar o zi înainte de debutul negocierilor finale asupra bugetului european multianual, reaminteşte Comisiei Europene şi Consiliului European că adoptarea finală a CFM necesită acordul PE.
"Parlamentul European a susţinut întotdeauna cu fermitate un astfel de mecanism de condiţionalitate, deoarece nu putem permite ca valorile UE să fie ameninţate sistematic sau încălcate de oricare dintre cele 27 de state membre, în timp ce fondurile UE continuă să fie primite de guvernele responsabile. În acelaşi timp, este evident că instrumentele de bază aflate la dispoziţia UE pentru protejarea acestor valori sunt limitate, inadecvate şi insuficiente", se menţionează în textul scrisorii semnate, pe lângă copreşedintele USR PLUS, şi de preşedintele grupului Partidului Popular European din PE, Manfred Weber, de preşedinta grupului Socialiştilor şi Democraţilor, Iratxe Garcia Perez şi de copreşedinţii grupului Verzilor, Ska Keller şi Philippe Lamberts.
"Poziţia noastră este următoarea: Comisia, în calitate de gardian al tratatelor UE, trebuie să fie împuternicită pentru a se asigura că statele membre îşi respectă angajamentele cu privire la aceste valori. În acest context, regretăm faptul că, în ultima sa întrunire, Consiliul European a slăbit semnificativ eforturile Comisiei şi ale Parlamentului de introducere a respectării statului de drept, a drepturilor fundamentale şi a democraţiei în cadrul financiar multianual 2021-2027. Este convingerea noastră deplină că nu putem face în niciun fel rabat de la valorile europene", adaugă semnatarii scrisorii, care cer preşedinţiei germane a Consiliului UE "să reia întâlnirile politice şi tehnice în strânsă cooperare cu raportorii Parlamentului fără nicio întârziere".
"A sosit momentul să accelerăm lupta împotriva degradării democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în inima UE şi să subliniem că victoriile electorale nu constituie un mandat pentru îndepărtarea de valorile europene. Crearea unui astfel de mecanism de condiţionalitate, care se bazează în principal pe raportul anual al Comisiei de monitorizare a respectării valorilor Uniunii, reprezintă răspunsul cel mai eficient şi proporţional la provocările existente", se mai menţionează în scrisoarea comună.
Nu în ultimul rând, mai menţionează comunicatul citat, semnatarii scrisorii solicită preşedinţiei germane a Consiliului UE "să se alăture eforturilor Parlamentului de a susţine democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale prin finalizarea adoptării acestei propuneri fără întârziere".AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
O expoziție aniversară a marcat peste 35 de ani de cooperare între România și Comisia de la Veneția
O expoziție aniversară dedicată celor peste 35 de ani de cooperare dintre România și Comisia de la Veneția a fost organizată la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I' din București, în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului privind statul de drept. Expoziția a urmărit evoluția relațiilor dintre Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și Rom&aci
Relațiile istorice româno-belgiene, prezentate într-un volum lansat la Bruxelles
Secția Consulară a Ambasadei României în Regatul Belgiei a găzduit, vineri, lansarea volumului 'O prietenie istorică. Relațiile româno-belgiene din perspectiva regalității (1866-1924)', semnat de istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Muzeul Județea
Grădiniță din comunitatea românească din regiunea Cernăuți, reabilitată cu fonduri de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Grădinița din localitatea Tureni, regiunea Cernăuți (Ucraina), a fost reabilitată în baza unui proiect finanțat de Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Investiția, care se ridică la 206.700 de lei, a presupus înlocuirea acoperișului clădirii și refacerea pereților exteriori ai unit
Consilierul prezidențial Marius-Gabriel Lazurca: Susținem o prezență militară mai puternică a Statelor Unite în România
România pledează pentru o prezență militară mai puternică a Statelor Unite pe teritoriul său, în contextul amenințărilor de securitate din regiunea Mării Negre, a declarat consilierul prezidențial pentru securitate națională Marius-Gabriel Lazurca, într-un interviu acordat joi postului CNN, în timpul vizitei sale la Washington, unde participă
Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de procuror-șef european
Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție la conducerea căreia a fost numită în 2019, în calitate de primul procuror-șef european. De la 1 noiembrie, funcția va fi preluată de procurorul german Andres Ritter, actualul adjunct al lui Kovesi. La sf&
Un ucrainean acuzat de sabotaje coordonate din Rusia, reținut la Varșovia
Un ucrainean, de 25 de ani, identificat drept Artem S., a fost reținut la Varșovia sub acuzația de participare la o rețea de sabotaj coordonată de serviciile de informații din Rusia, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Biroului central de investigații al poliției din Polonia (CBSP), citat de EFE. Reținerea a avut loc ''&
Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu s-a întâlnit cu membri ai comunității românești din Melbourne
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, s-a întâlnit, la 25 octombrie, cu membri ai comunității românești din Melbourne, în cadrul vizitei sale în Australia. Întâlnirea a fost organizată de Consulatul României la Melbourne, în coordonarea Ambasadei României în Australia, în prez
Un avion francez de patrulare maritimă a fost mobilizat pentru a contribui la securitate în Marea Neagră
Un avion francez de patrulare maritimă a participat la operațiunile de salvare a navelor atacate în ultimele zile în Marea Neagră, a declarat sâmbătă ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, aflat în vizită în Bulgaria, relatează AFP. Aeronava de tip Atlantique 2 operează în cadrul NATO și se află &ic
Ursula von der Leyen, 'profund alarmată de o nouă escaladare din partea Rusiei în Marea Neagră'
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că este 'profund alarmată de o nouă escaladare din partea Rusiei în Marea Neagră', în urma unui atac cu drone asupra unei nave de marfă în largul portului Constanța din România, relatează AFP și dpa. Acest atac, pentru care România a dat
BTA/ Două nave botezate la Ruse pentru a sprijini navigația pe Dunăre
Două nave care vor instala și întreține semnele de navigație de-a lungul malurilor sectorului bulgaro-român al Dunării au fost botezate oficial joi, la Ruse. Nava Timok va opera pe partea bulgară, iar nava Dismăr pe partea română. Ambele nave au fost botezate de Margarida Marques, coordonatoarea europeană a coridorului de tra
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, va efectua prima vizită la Chișinău pe 27 octombrie
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, va efectua marți, 27 octombrie, o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii M
Nicușor Dan: Rusia încearcă să intensifice războiul din Ucraina și să provoace țările europene
Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia încearcă să intensifice războiul din Ucraina și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. ''Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, înce
Atacurile din Marea Neagră/ PE cere UE să ia în considerare o operațiune navală în regiune și să accelereze operaționalizarea centrului de securitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul Europeană solicită UE, într-o rezoluție adoptată joi, să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră și să accelereze operaționalizarea centrului de securitate maritimă de la Marea Neagră în România și Bulgaria. Condamnâ
CEDO: România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate în instanță de judecători
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație conside
Nicușor Dan: Securitatea și investițiile sunt acum principalele preocupări pentru România (interviu)
Principalele preocupări pentru România în prezent sunt securitatea și investițiile, spune președintele României, Nicușor Dan, într-un interviu acordat miercuri companiei de media Sirius XM. 'Securitatea este prima preocupare, iar în al doilea rând, consider că nu dispunem de investițiile străine pe care













