Coronavirus: Comisia Europeană propune amânarea anului în care Timişoara va deţine titlul de Capitală Europeană a Culturii
Comisia Europeană a propus marţi amânarea anului în care Timişoara şi Elefsina (Grecia) vor deţine titlul de Capitale Europene ale Culturii, din 2021 în 2023, din cauza efectelor crizei provocate de coronavirus. Totodată, Comisia a propus amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad (Serbia) va deveni Capitală Europeană a Culturii, conform site-ului Executivului Uniunii Europene.
''Sunt convins că o perioadă de timp suplimentară va permite oraşelor Novi Sad, Timişoara şi Elefsina să depăşească criza actuală din sectorul culturii şi din cel al turismului şi să mobilizeze investiţii relevante, inclusiv graţie solidarităţii la nivel european", a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european.
O altă propunere a Comisiei Europene este să se ofere oraşelor Rijeka (Croaţia) şi Galway (Irlanda) posibilitatea de a-şi prelungi titlul de "Capitală Europeană a Culturii 2020" până la 30 aprilie 2021.
"Cultura a fost grav afectată de pandemie, iar Capitalele Europene ale Culturii nu fac excepţie. În pofida energiei, a entuziasmului şi a profesionalismului echipelor şi partenerilor lor, Rijeka şi Galway nu au putut să-şi desfăşoare programele pentru Capitala Europeană a Culturii 2020 conform planului. Sper că cele două oraşe vor valorifica la maximum posibilitatea de a-şi prelungi anul special. Sunt convinsă că pentru următoarele Capitale Europene ale Culturii, şi anume Timişoara, Elefsina şi Novi Sad, perioada suplimentară de timp se va dovedi benefică, permiţându-le să-şi pregătească programe ambiţioase", a declarat la rândul său Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.
Timişoara este al doilea oraş românesc care deţine acest titlu, după Sibiu. Acest lucru se întâmplă, din păcate, într-o perioadă în care mobilitatea şi viaţa socială a cetăţenilor europeni au fost grav afectate de criza provocată de coronavirus, după cum a remarcat comisarul pentru transporturi, Adina Vălean.
Capitalele Europene ale Culturii 2020 Rijeka şi Galway au fost cel mai grav afectate. Au fost nevoite să amâne sau să anuleze toate evenimentele începând din martie 2020, fără să ştie când îşi vor putea relua programele şi în ce condiţii. În practică, ele nu au putut să-şi desfăşoare evenimentele pentru "Capitala Europeană a Culturii" şi să profite de pregătirile lor atente.
În Timişoara, Elefsina şi Novi Sad, capitalele pentru 2021, incertitudinea creată de pandemie a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la perspectivele de finanţare la viitoarele reglementări în materie de siguranţă. În plus, restricţiile privind călătoriile au redus drastic fluxurile turistice şi oportunităţile pentru parteneriate europene şi internaţionale. Măsurile împotriva coronavirusului au încetinit lucrările pregătitoare exact atunci când, în condiţii normale, ar fi trebuit să se accelereze.
Capitalele Europene ale Culturii pentru 2022, Kaunas (Lituania) şi Esch (Luxemburg), precum şi Capitala Europeană a Culturii pentru 2023, Veszprem (Ungaria), sunt mai puţin afectate, deoarece au încă timp să îşi adapteze programele pentru a ţine seama de diferitele scenarii viitoare.
Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European şi Consiliului spre examinare şi adoptare finală.
Iniţiativa "Capitalele Europene ale Culturii" a fost lansată în 1985 şi a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase iniţiative culturale europene. Oraşele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea şi implicarea activă a locuitorilor, comunităţilor şi părţilor interesate din oraş şi să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului şi a regiunii. Deţinerea titlului de "Capitală Europeană a Culturii" este şi o ocazie excelentă pentru oraşe de a-şi schimba imaginea, de a deveni cunoscute în lume, de a promova turismul sustenabil şi de a-şi regândi dezvoltarea prin cultură, cu efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci şi din punct de vedere socioeconomic atât pentru oraş, cât şi pentru regiune.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Siegfried Mureșan: 'Rusia folosește agresiunea hibridă în România așa cum a făcut și în Republica Moldova'
Rusia 'încearcă să intimideze România' și 'vedem drone trimise de Rusia sau bruiate de Rusia tocmai pentru a alimenta presiunea de a vota rapid un guvern, chiar dacă acesta este unul slab', a susținut vineri pe Facebook eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, după explozia în portul Constanța a unei drone maritime ucrainene care, conform Marine
Marina ucraineană a informat-o la timp pe cea română că a pierdut controlul asupra dronei explodate la Constanța (MAE ucrainean)
Marina ucraineană a informat-o 'la timp' pe cea română că 'o dronă maritimă a fost scăpată de sub control din cauza interferențelor rusești', a afirmat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Heorhii Tykhyi, referindu-se la drona ucraineană explodată mai devreme în portul Constanța, relatează agenția EFE.
Coiful de la Coțofenești: Cei trei inculpați, condamnați la câte 47 luni de închisoare de un tribunal olandez
Un tribunal olandez i-a găsit vinovați pe cei trei bărbați acuzați de furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice de aur, obiecte din patrimoniul României împrumutate unui muzeu olandez, transmite vineri AFP. Cei trei inculpați au fost condamnați la câte 47 luni de închisoare. 'Ținând cont de natu
NATO 'urmărește îndeaproape' situația din România după explozia unei drone maritime la Constanța
NATO 'urmărește îndeaproape' și în coordonare cu autoritățile locale situația din România în urma exploziei, vineri, a unei drone maritime în portul Constanța de la Marea Neagră, au transmis surse aliate citate de agenția EFE. 'România a informat NATO despre incidentul cu dronă survenit la Constanța și urmărim &i
#Ucraina afirmă că drona explodată la Constanța îi aparține și că a fost perturbată de sistemele de război electronic rusești
Drona maritimă care a explodat vineri în Portul Civil Constanța este o dronă ucraineană scăpată de sub control în urma bruiajului exercitat de sistemele de război electronic rusești, au anunțat Forțele Navale ucrainene, potrivit Reuters și AFP. În urma acestui bruiaj, drona a deviat de la traiectorie și a plutit în derivă către coasta R
Antonio Costa și Roberta Metsola își exprimă solidaritatea cu România după incidentul cu dronă de la Constanța
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și-au exprimat solidaritatea cu România după ce o dronă maritimă a explodat vineri în portul Constanța, și au condamnat incidentul. 'Solidaritate și sprijin deplin pentru România în urma exploziei unei drone în portul Const
Ursula von der Leyen își exprimă solidaritatea cu România după un nou incident cu dronă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat solidaritatea cu România după incidentul de vineri din portul Constanța, unde o dronă a explodat. ''Solidaritate cu România!
Macron: Franța își menține sprijinul militar pentru România și își adaptează postura în funcție de amenințări
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri că securitatea României are ''o importanță extrem de mare'' pentru Paris și a reafirmat angajamentul militar francez pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor din regiunea Mării Negre. ''Securitatea României are o importanță extrem de ma
A treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia: Manifestări dedicate patrimoniului cultural, diplomației culturale și dialogului european
Cea de-a treia ediție a Simpozionului Iei Românești în Belgia, cu tema ''IA: Identitate, Dialog, Viitor'', va avea loc în zilele de 6 și 7 iunie, la Château de Rixensart, reunind personalități culturale, cercetători, artiști, meșteșugari și reprezentanți ai diasporei românești din Europa. Deschiderea oficială va avea loc
Ungaria: Este timpul să examinăm organizațiile maghiare din afara granițelor, declară ministrul relațiilor sociale și culturii
Ministrul ungar al relațiilor sociale și culturii, Zoltan Tarr, a declarat joi că a sosit timpul ca guvernul de la Budapesta să examineze organizațiile maghiare din afara granițelor, precum și sprijinul pentru ''media de propagandă'' în țările vecine Ungariei, informează MTI. ''Nu putem rămâne tăcuți î
Ambasada României lansează la Viena volumul 'Români de seamă din Viena de altădată'
Ambasada României în Republica Austria organizează la 11 iunie, la sediul misiunii diplomatice, lansarea volumului 'Români de seamă din Viena de altădată (1683-1918)', ediția a doua revăzută și adăugită, un eveniment special dedicat memoriei marilor români care au trecut prin Viena imperială și continuității prezenței intelectuale române
Dronă căzută la Galați: Regatul Unit l-a convocat pe ambasadorul rus
Ministerul britanic de Externe a anunțat miercuri că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei după ce o dronă rusească a lovit săptămâna trecută o clădire rezidențială în România, transmite Reuters. Ministrul de externe britanic, Yvette Cooper, a condamnat incidentul, care a survenit în timpul unui atac aerian rusesc asupra Ucrainei și a răni
Oana Țoiu la Paris: România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană (AFP)
România trebuie să își consolideze apărarea antiaeriană, cu ajutorul aliaților săi, a declarat miercuri, la Paris, ministrul român de Externe, Oana Țoiu, la cinci zile după ce o presupusă dronă rusească a rănit două persoane într-o regiune de la frontiera cu Ucraina, relatează agenția France Presse. Țoiu a spus că, deși în prezent
Reuniune la Ambasada României la Canberra privind cooperarea dintre România și Australia în domeniul IT și al inteligenței artificiale
Ambasada României în Australia a organizat, miercuri, o reuniune dedicată oportunităților de cooperare dintre România și Australia în domeniile IT și inteligenței artificiale. Evenimentul, desfășurat la sediul misiunii diplomatice, a reunit peste 20 de participanți, inclusiv reprezentanți ai Parlamentului Federal austra
Securitatea la Marea Neagră, în centrul unui simpozion organizat de România și Belgia
Securitatea la Marea Neagră, combaterea amenințărilor hibride și consolidarea Flancului Estic al NATO s-au aflat în centrul unui simpozion organizat la Bruxelles de Ambasada României în Belgia, Ministerul belgian al Afacerilor Externe și Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale. Evenimentul, desfășurat luni în contextul ani









