Şase din zece cetăţeni ai Uniunii Europene sunt de părere că politicienilor şi partidelor dominante nu le pasă de ei, indică un sondaj realizat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), transmite miercuri dpa.

În România, 80% dintre persoane sunt de acord cu afirmaţia 'Politicienilor şi partidelor dominante nu le pasă de oameni ca mine', ţara noastră fiind depăşită în acest clasament doar de Croaţia, unde proporţia este de 81%. Valoarea cea mai mică a indicatorului se înregistrează în statele membre nordice (Suedia - 28%, Danemarca - 30% şi Finlanda - 32%).

Alienarea politică este în special pronunţată în rândul celor care întâmpină dificultăţi economice. Astfel, 73% din rândul celor care se confruntă cu probleme materiale se simt neglijaţi de politica tradiţională.

O treime dintre respondenţi au afirmat că drepturile omului servesc doar celor care nu le merită, precum criminali şi terorişti. La nivelul UE, doi din trei cetăţeni sunt de acord cu afirmaţia ‘Unii oameni au un avantaj incorect de pe urma drepturilor omului'. Proporţia variază de la 57% în Italia şi 60% în Danemarca la 61% în România, Luxemburg şi Suedia şi la 90% în Malta.

De asemenea, ancheta sociologică a evidenţiat o acceptare răspândită a corupţiei. Doar 4% dintre cei intervievaţi au menţionat că o oficialitate le-a cerut vreodată banii sau alte cadouri. Totuşi, valoarea acestei proporţii este de 18% în Grecia, 13% în România şi 11% în Lituania.

Mai mult de o treime dintre respondenţi (35%) au spus că este acceptabil să ofere astfel de favoruri pentru a-şi asigura un serviciu necesar rapid. În România, 44% dintre persoanele intervievate au recunoscut că mita este o opţiune pentru rezolvarea lucrurilor, în timp ce proporţia este de 61% în Slovacia, 59% în Republica Cehă, 53% în Croaţia şi 48% în Franţa.

Valoarea cea mai mică a acestui indicator s-a înregistrat în Portugalia (15%), care este urmată de Finlanda (16%) şi Malta şi Suedia (câte 20%).

''Numărul oamenilor care se simt dezgustaţi de corupţie şi de modul în care funcţionează societatea noastră democratică ar trebui să determine ţările UE să ia atitudine'', a afirmat directorul FRA, Michael O'Flaherty, într-o declaraţie.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul FRA, 27% dintre respondenţi consideră că judecătorii sunt supuşi influenţei guvernamentale. Studiul FRA arată că guvernele trebuie să îmbunătăţească încrederea publică în sistemul judiciar prin salvgardarea independenţei judecătorilor. Întrucât există mari diferenţe naţionale, ţările pot învăţa unele de la altele să-şi îmbunătăţească situaţia în acest domeniu.

Raportul FRA va face obiectul videoconferinţei 'Human rights in the new normal', ce are loc miercuri şi joi.

Pentru a evalua opiniile despre democraţie, statul de drept şi drepturile omului, FRA analizat răspunsurile oferite, online sau faţă în faţă, de 34.948 de persoane din ţările Uniunii Europene, din Macedonia de Nord şi Regatul Unit. Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie - octombrie 2019. În România au fost intervievate faţă în faţă 999 de persoane, în perioada 11 februarie - 21 iunie 2019.

În majoritatea cazurilor colectarea datelor a fost realizată de Ipsos MORI, în parteneriat cu agenţii în fiecare ţară. În trei state - Austria, Ţările de Jos şi Luxemburg - FRA a cooperat strâns cu autorităţile naţionale de statistică pentru obţinerea unor date de înregistrare a populaţiei care altfel nu ar fi fost disponibile pentru FRA sau pentru contractorul său Ipsos MORI. Astfel, Ipsos MORI a colectat datele în numele FRA, în cooperare cu Centraal Bureau voor de Statistiek (CBS) din Ţările de Jos, Centre des Technologies de l'Information de l'Etat (CTIE) din Luxemburg şi Statistik Austria. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)