Pandemia de nou coronavirus "nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente", iar "a lăsa garda jos într-un astfel de moment ar fi o gravă eroare", a declarat luni secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a mai atras atenţia că această perioadă a încurajat "actori statali şi non-statali" să îşi promoveze interesele şi să creeze mai multă discordie în rândul ţărilor libere.

"Pandemia nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente. A lăsa garda jos într-un astfel de moment, în care elemente de natură diferită se suprapun temporal, economic şi geopolitic, ar fi o gravă eroare", a afirmat Geoană de la Bruxelles, într-o videoconferinţă cu jurnalişti din România.

"Este un moment în care efectiv nu avem cum să ne relaxăm, să considerăm că riscurile de securitate au dispărut. Dimpotrivă, s-au amplificat. S-au multiplicat. Au devenit şi mai complexe", a adăugat el.

Geoană a precizat că nu există semnale din partea vreunui stat membru al NATO cu privire la o potenţială nerespectare a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare şi şi-a exprimat speranţa că "în toamnă, când se fac bugetele pe anul următor, lucrurile vor rămâne în parametrii mari existenţi".

"Perioada de pandemie a reprezentat, din păcate, o încurajare suplimentară pentru actori statali şi non-statali de a abuza de acest moment dificil pentru a-şi avansa nu doar interesele, dar şi pentru a crea şi mai multă discordie şi a amplifica anumite tendinţe care există la nivelul ţărilor libere", a atras atenţia totodată oficialul NATO.

El a subliniat că există "o foarte mare preocupare" legată de "mecanica dezinformării", în special pe reţelele de socializare, prin folosirea de troli, atacuri cibernetice şi atacuri hibrid, dar şi prin instrumentalizarea unor "teme controversate", cum sunt tensiunile din SUA sau tensiunile legate de COVID-19.

În legătură cu planul de acţiune convenit săptămâna trecută de NATO în cazul unui al doilea val de infecţii de COVID-19, Geoană a explicat că stocul comun de echipamente medicale şi fondul cu resurse financiare care să fie folosit pentru achiziţia de produse medicale esenţiale va fi alimentat "benevol, prin donaţii, printr-un fel de împrumut către acest fond de către Aliaţi".

"Există deja un număr de ţări aliate importante care şi-au anunţat intenţia de a finanţa acest fond", a completat el, precizând că fondul va fi gestionat de către Agenţia NATO pentru Sprijin şi Achiziţii.

Geoană a spus că România se numără printre ţările care s-au oferit să găzduiască o parte din aceste stocuri şi că este bine plasată să facă asta, dar că decizia finală va fi a Agenţiei NATO pentru Sprijin şi Achiziţii, cu sediul la Luxemburg.

Răspunzând întrebărilor presei, secretarul general adjunct al NATO a vorbit şi despre provocările pe care le reprezintă Rusia şi China pentru Alianţa Nord-Atlantică.

'Noi nu considerăm China ca pe un adversar, dar ne uităm cu luciditate la provocările şi oportunităţile pe care ascensiunea Chinei le provoacă la nivel global", a atras atenţia Geoană.

"Faptul că există o diferenţă fundamentală de mod de înţelegere a organizării societăţilor noastre între Vestul democratic şi sisteme autoritare este un subiect de divergenţă, în mod evident. China continuă să investească în capacităţile sale militare într-un ritm extraordinar de susţinut. Are al doilea buget al apărării, după cel american, la nivel global. În ultimii cinci ani de zile, China şi-a întărit capacitatea navală - nave şi submarine - la nivelul întregii flote britanice. China dezvoltă sisteme de rachete extrem de sofisticate, inclusiv la nivel de 'hyper-sonic', şi investeşte masiv inclusiv în zone de tip noi tehnologii, cum este inteligenţa artificială", a mai declarat el.

"Nu căutăm adversari noi, nu vrem să inventăm adversari (...) Ceea ce facem noi este eminamente defensiv, este eminamente preventiv. Dar în clipa în care îţi apare o superputere globală de astfel de dimensiuni, există întotdeauna şi o dimensiune de securitate pe care trebuie să o ai în vedere, şi acest lucru îl facem", a avertizat Geoană.

El a reamintit că "noua abordare de apărare şi descurajare în spaţiul euroatlantic este aprobată la nivel de principiu", dar că "implementarea sa va dura ani de zile".

"Este un proces foarte complex şi care, evident, nu poate să pună între paranteze planurile existente de apărare şi descurajare, inclusiv pentru România, inclusiv pentru flancul estic, inclusiv pentru zona Mării Negre. Din acest punct de vedere, această muncă de a continua ceea ce facem acum şi de a pregăti următoarea generaţie de postură militară şi de descurajare în zona noastră şi în România merg mână în mână", a explicat el.

Geoană a mai subliniat că modul în care "Federaţia Rusă îşi întăreşte substanţial capacităţile militare în principal în zona rachetelor de tip SSC-8, dar şi a altor tipuri de armamente, pe 'hyper-glide', pe 'hyper-sonic', şi foloseşte Crimeea ca punct de proiecţie de putere către Orientul Mijlociu şi către Mediterana este de interes imediat pentru noi şi pentru planificatorii noştri militari".

"NATO nu intenţionează să răspundă simetric, identic, cu ceea ce face Federaţia Rusă, dar în acelaşi timp gândim un pachet de măsuri politice, de măsuri economice, de măsuri militare, inclusiv o arhitectură de apărare actualizată care să ne permită să facem faţă acestor provocări", a detaliat el.

Secretarul general adjunct al NATO a mai spus că "nu există riscuri iminente la adresa securităţii naţionale a României". "Articolul 5 este sacrosanct şi activ. Şi pledoaria pe care România o face în mod credibil la nivelul Alianţei şi al statelor aliate pentru a avea o prezenţă mai robustă şi o arhitectură cât mai coerentă de apărare şi descurajare îşi produce roadele", a adăugat el.

Geoană a recunoscut că anunţul recent făcut de administraţia SUA cu privire la retragerea prezenţei militare americane din Germania "a creat foarte mult ecouri", dar a subliniat că nu a fost luată încă o decizie finală.

"Ceea ce spune Pentagonul - şi acest lucru are sens din punct de vedere strategic şi militar - este pe de o parte că SUA, ca principal furnizor de securitate la nivel global şi care are peste 50 de relaţii structurate de alianţă şi parteneriat strategic, trebuie să îşi raţionalizeze resursele şi să le pună acolo unde priorităţile momentului sau ale perioadei o impun", a afirmat el.

"În al doilea rând, se pune mai mult accent, şi acest lucru este valabil şi pentru România şi pentru alte state aliate din Europa, pe capacitatea expediţionară pe care noile concepte militare şi de strategie o impun. Vremea în care stăteai în barăci cu zecile de mii de militari aşteptând să vină o invazie terestră din partea URSS s-a închis. Este nevoie de mult mai multă agilitate, de mult mai multă forţă care prin rotaţie să poată asigura o prezenţă cvasi-permanentă, fără să fie consumate resurse umane şi financiare deosebite", a adăugat el.

"Dacă ne uităm în ansamblu la angajamentele din Europa, la nivel bilateral şi prin NATO, pe care America continuă să le deruleze, nu vedem un indiciu al slăbirii interesului american faţă de securitatea Europei (...) Pe fond, mesajul de angajament şi de statornicie a interesului şi a garanţiilor de securitate militare, inclusiv de tip nuclear, pe care SUA le oferă aliaţilor europeni este în continuare extrem de solid. Dincolo de elementul bilateral din relaţia Germania-America, unde sunt şi alte elemente de natură politică sau economică ce poate că influenţează decizia, nu avem un sentiment că SUA se retrag din Europa sau că există un nivel mai scăzut de interes pentru noi", a mai spus Geoană.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, imagine: NATO, redactare video: Marilena Gheorghiță, montaj: Andrei Cârlan, editor online: Adrian Dădârlat)