VIDEO În ce condiţii Parlamentul European ar face uz de ''arma nucleară'' de a nu vota bugetul multianual al UE şi ce linii roşii au avansat eurodeputaţii români
Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 nu va obţine votul Parlamentului European dacă nu respectă o serie de condiţii, susţin eurodeputaţi români din principalele trei grupuri politice din Parlamentul European, ei invocând în acest sens o serie de linii roşii, unele cu impact la nivel naţional şi regional, iar altele la nivelul UE.
Siegfried Mureşan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor) şi Dacian Cioloş (Grupul Renew Europe) au răspuns marţi, în cadrul unui webinar organizat de Biroul Parlamentului European în România, unor întrebări privind măsurile de sprijin ale UE în interesul cetăţenilor şi importanţa combaterii informaţiilor şi a ştirilor false.
Una dintre aceste întrebări s-a referit la condiţiile în care viitorul buget multianual al UE nu ar obţine votul PE, în condiţiile în care s-a putut observa clar în ultimele luni diferenţa între poziţia de negociere a legislativului comunitar şi cea a Consiliului UE.
Siegfried Mureşan, vicepreşedintele grupului PPE din PE, a declarat că "pentru ca UE să poată face ceea ce aşteaptă cetăţenii de la ea trebuie să alocăm bugetul UE exact în domeniile în care îl aşteaptă oamenii".
El a reiterat că a trimis, împreună cu liderul grupului, Manfred Weber, o scrisoare preşedintei Comisiei Europene şi celui al Consiliului European, în care se menţiona foarte clară că grupul PPE va vota viitorul buget multianual al UE doar dacă îndeplineşte simultan patru condiţii.
"În primul rând să fie finanţate în mod corespunzător priorităţile tradiţionale ale UE, agricultura şi politica de coeziune, adică banii pentru autostrăzi, modernizări de căi ferate, anvelopări de blocuri, extinderea reţelelor de apă şi canalizare la sate, modernizări de drumuri. Aceste lucruri au fost importante şi continuă să fie importante", a subliniat Mureşan.
În al doilea rând, este necesar "să alocăm suficiente fonduri europene pentru noile priorităţi ale UE în concordanţă cu angajamentele pe care Comisia, Consiliul şi noi, Parlamentul, ni le-am luat în ultimele luni în faţa oamenilor. Green Deal-ul, adică combaterea schimbărilor de climă şi protecţia mediului, îmbunătăţirea eficienţei energetice, digitalizarea, siguranţa cetăţeanului, apărarea, toate domenii în care am promis oamenilor că vom face mai mult."
În al treilea rând, a spus Mureşan, este important să existe rezerve suficiente în bugetul UE, "pentru că şapte ani este o perioadă lungă şi sigur vor apărea crize neprevăzute, la fel cum au apărut şi în ultimii şapte ani - criza migraţiei şi a refugiaţilor, iar acum criza coronavirus".
A patra condiţie avansată de Siegfried Mureşan pentru a putea vota bugetul este "un ajutor consistent ca urmare a crizei coronavirus (...) pentru întreprinderi, inclusiv componenta medicală unde noi avem propuneri concrete".
"A vota împotriva bugetului UE este o armă nucleară, o armă pe care nu vrei să o foloseşti, dar CE şi guvernele statelor membre trebuie să ştie următorul lucru. Parlamentul este dispus să folosească acest instrument important pe care-l avem dacă solicitările noastre, condiţiile noastre, nu sunt incluse în bugetul UE pentru următorii ani şi de altfel aceste poziţii sunt susţinute de o majoritate foarte largă în PE. Toate cele trei grupuri ale noastre, plus grupul Verzilor într-o măsură semnificativă, plus grupul Conservatorilor", a mai spus Mureşan.
Dacian Cioloş, liderul grupului Renew Europe, a afirmat şi el cu claritate că "dacă bugetul adoptat de Consiliul European nu va corespunde cu ambiţiile politice pe care chiar şi Consiliul le-a afirmat în mai multe rânduri în ultimii ani, Parlamentul European îşi va juca rolul de responsabil (...) şi va respinge un astfel de buget şi va cere un altul, care să corespundă cu aceste măsuri".
Eurodeputatul PLUS a reiterat că PE încearcă să fie cât mai implicat în aceste discuţii privind viitorul buget multianual, chiar dacă în trecut cutuma era ca CE să propună proiectul, Consiliul să-l dezbată, să-l amendeze şi să-l aprobe, iar legislativul comunitar să-l accepte sau să-l respingă în final.
"Noi am cerut să fim implicaţi în aceste discuţii şi acesta este şi motivul pentru care am avut în aprilie o rezoluţie ca să dăm un semnal clar pentru toate domeniile (...). În mai am avut o altă rezoluţie cu o susţinere largă, cum rar se întâmplă în PE. Cinci grupuri politice din şapte, peste 500 de europarlamentari din cei 705 au votat această rezoluţie care spune clar Comisiei Europene şi Consiliului în ce condiţii PE va aproba bugetul. Dacă bugetul nu se va apropia de ceea ce a cerut PE, grupul Renew pe care îl conduc va susţine respingerea acestui buget şi solicitarea unui alt buget care să corespundă", a spus Cioloş în cadrul dezbaterii online.
Dacian Cioloş a reiterat linia roşie a grupului său legată de conexarea respectării statului de drept de alocarea fondurilor UE, propusă de Comisie, dar care nu întruneşte unanimitatea în Consiliul UE.
"Trebuie spus foarte clar. Chiar dacă solicităm un buget consistent, Uniunea Europeană nu este un bancomat al statelor membre, care să distribuie bani, să ia dintr-o parte şi să distribuie în altă parte. UE e un proiect politic construit în jurul unor valori în primul rând. Şi statul de drept, justiţia, drepturile şi libertăţile individuale sunt acele valori, acea fundaţie pe care se construieşte şi economia, la fel ca şi proiectele sociale. Şi de aceea nu vom accepta să distribuim bani unor guverne şi unor politicieni care ajung la putere şi se folosesc de bani europeni atacând UE, dar distribuind banii pe criterii clientelare fără niciun control", a subliniat liderul grupului Renew Europe.
În context, el a menţionat şi rolul pe care va trebui să-l joace Biroul procurorului european în verificarea modului în care sunt cheltuiţi banii europeni.
"Acel Birou al procurorului european, condus de Laura Codruţa Kovesi şi care începe să-şi intre în pâine şi să-şi asume atribuţiile, va juca un rol important în verificarea modului în care vor fi folosite aceste fonduri care vor fi distribuite masiv statelor membre în următoarele luni", a afirmat el.
Eurodeputata Carmen Avram, din grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), a spus că pentru ea linia roşie este bugetul pentru agricultură "pentru că până la izbucnirea acestei crize agricultura devenise, aşa, copilul vitreg al UE, şi toată lumea încerca să taie din fonduri şi să reducă subvenţiile fermierilor mari, care asigură de fapt hrana continentului şi a României".
Ea a spus că acum a venit momentul să se discute despre agricultură în alţi termeni şi "să nu-i mai tratăm pe fermieri ca pe aceşti copii neascultători ai Europei, în condiţiile în care ei au dus greul asigurării hranei acestui continent" în contextul crizei generate de noul coronavirus.
"Deci pentru mine linia roşie este suma care se va acorda agriculturii. Pentru grupul meu linia roşie va fi acest Green Deal, Pactul verde pe care S&D continuă să parieze ca fiind singura modalitate de redresare economică. Pactul verde ar putea beneficia de sume foarte mari şi ar putea deveni o oportunitate inclusiv pentru România, dar este nevoie de o finanţare serioasă", a afirmat Carmen Avram.
"După cum a promis Comisia, urmează se pare un buget care va fi unul al solidarităţii. Însă (...) chiar dacă este un buget al solidarităţii, nu este neapărat şi un cec în alb", a mai spus Camen Avram.
Ce se va întâmpla însă dacă nu se va reuşi adoptarea bugetului multianual al UE până la sfârşitul acestui an?
"Dacă nu vom reuşi să adoptăm rapid bugetul pentru următorii şapte ani de zile, avem nevoie de un buget de urgenţă pentru un an de zile. Cel mai rău lucru pentru beneficiari este incertitudinea. Să-i lăsăm până la finalul acestui an şi să nu ştie câţi bani şi în ce condiţii vor veni începând cu 1 ianuarie 2021. Şi de aceea PE, săptămâna trecută, cu susţinerea celor trei grupuri pe care le reprezentăm, a cerut un aşa-numit plan de contingenţă, un buget de urgenţă al UE pentru un an de zile, bazat pe bugetul multianual din perioada 2014-2020, cu câteva ajustări evidente - mai multe fonduri pentru sănătate, o alocare a fondurilor pentru cercetare-inovare, cu precădere pentru domeniul medical", a declarat Siegfried Mureşan.
El susţine însă că executivul comunitar nu doreşte acest "plan de contingenţă" pentru că negocierile ar fi complicate, chiar dacă, afirmă Mureşan, acestea "ar fi mult mai simple decât negocierile pentru şapte ani de zile". AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: (c) Biroul Parlamentului European în România / Facebook
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
O expoziție aniversară a marcat peste 35 de ani de cooperare între România și Comisia de la Veneția
O expoziție aniversară dedicată celor peste 35 de ani de cooperare dintre România și Comisia de la Veneția a fost organizată la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I' din București, în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului privind statul de drept. Expoziția a urmărit evoluția relațiilor dintre Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și Rom&aci
Relațiile istorice româno-belgiene, prezentate într-un volum lansat la Bruxelles
Secția Consulară a Ambasadei României în Regatul Belgiei a găzduit, vineri, lansarea volumului 'O prietenie istorică. Relațiile româno-belgiene din perspectiva regalității (1866-1924)', semnat de istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Muzeul Județea
Grădiniță din comunitatea românească din regiunea Cernăuți, reabilitată cu fonduri de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Grădinița din localitatea Tureni, regiunea Cernăuți (Ucraina), a fost reabilitată în baza unui proiect finanțat de Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Investiția, care se ridică la 206.700 de lei, a presupus înlocuirea acoperișului clădirii și refacerea pereților exteriori ai unit
Consilierul prezidențial Marius-Gabriel Lazurca: Susținem o prezență militară mai puternică a Statelor Unite în România
România pledează pentru o prezență militară mai puternică a Statelor Unite pe teritoriul său, în contextul amenințărilor de securitate din regiunea Mării Negre, a declarat consilierul prezidențial pentru securitate națională Marius-Gabriel Lazurca, într-un interviu acordat joi postului CNN, în timpul vizitei sale la Washington, unde participă
Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de procuror-șef european
Procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție la conducerea căreia a fost numită în 2019, în calitate de primul procuror-șef european. De la 1 noiembrie, funcția va fi preluată de procurorul german Andres Ritter, actualul adjunct al lui Kovesi. La sf&
Un ucrainean acuzat de sabotaje coordonate din Rusia, reținut la Varșovia
Un ucrainean, de 25 de ani, identificat drept Artem S., a fost reținut la Varșovia sub acuzația de participare la o rețea de sabotaj coordonată de serviciile de informații din Rusia, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Biroului central de investigații al poliției din Polonia (CBSP), citat de EFE. Reținerea a avut loc ''&
Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu s-a întâlnit cu membri ai comunității românești din Melbourne
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, s-a întâlnit, la 25 octombrie, cu membri ai comunității românești din Melbourne, în cadrul vizitei sale în Australia. Întâlnirea a fost organizată de Consulatul României la Melbourne, în coordonarea Ambasadei României în Australia, în prez
Un avion francez de patrulare maritimă a fost mobilizat pentru a contribui la securitate în Marea Neagră
Un avion francez de patrulare maritimă a participat la operațiunile de salvare a navelor atacate în ultimele zile în Marea Neagră, a declarat sâmbătă ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, aflat în vizită în Bulgaria, relatează AFP. Aeronava de tip Atlantique 2 operează în cadrul NATO și se află &ic
Ursula von der Leyen, 'profund alarmată de o nouă escaladare din partea Rusiei în Marea Neagră'
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că este 'profund alarmată de o nouă escaladare din partea Rusiei în Marea Neagră', în urma unui atac cu drone asupra unei nave de marfă în largul portului Constanța din România, relatează AFP și dpa. Acest atac, pentru care România a dat
BTA/ Două nave botezate la Ruse pentru a sprijini navigația pe Dunăre
Două nave care vor instala și întreține semnele de navigație de-a lungul malurilor sectorului bulgaro-român al Dunării au fost botezate oficial joi, la Ruse. Nava Timok va opera pe partea bulgară, iar nava Dismăr pe partea română. Ambele nave au fost botezate de Margarida Marques, coordonatoarea europeană a coridorului de tra
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, va efectua prima vizită la Chișinău pe 27 octombrie
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, va efectua marți, 27 octombrie, o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii M
Nicușor Dan: Rusia încearcă să intensifice războiul din Ucraina și să provoace țările europene
Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia încearcă să intensifice războiul din Ucraina și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. ''Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, înce
Atacurile din Marea Neagră/ PE cere UE să ia în considerare o operațiune navală în regiune și să accelereze operaționalizarea centrului de securitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul Europeană solicită UE, într-o rezoluție adoptată joi, să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră și să accelereze operaționalizarea centrului de securitate maritimă de la Marea Neagră în România și Bulgaria. Condamnâ
CEDO: România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate în instanță de judecători
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație conside
Nicușor Dan: Securitatea și investițiile sunt acum principalele preocupări pentru România (interviu)
Principalele preocupări pentru România în prezent sunt securitatea și investițiile, spune președintele României, Nicușor Dan, într-un interviu acordat miercuri companiei de media Sirius XM. 'Securitatea este prima preocupare, iar în al doilea rând, consider că nu dispunem de investițiile străine pe care













