Eurodeputaţi români din principalele trei grupuri din Parlamentul European cred că Uniunea Europeană şi-a învăţat lecţia din modul în care a afectat-o pandemia de COVID-19, dar susţin că banii alocaţi de Uniunea Europeană pentru descoperirea unui vaccin sau dotarea cu echipamente medicale trebuie însoţiţi de mai multă coordonare între statele membre, de creşterea finanţărilor pentru cercetare şi, eventual, de rediscutarea tratatelor.

Nu ar trebui ca Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) să primească atribuţii sporite în contextul unor situaţii de pandemie? Este UE pregătită pentru un al doilea val al pandemiei de COVID-19 şi ar putea blocul comunitar să adopte un protocol unitar de reacţie la situaţia sanitară? Cum se va putea proteja UE pe viitor de alţi viruşi, în lumina experienţei ultimei pandemii? Sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns eurodeputaţii români Cristian Buşoi (grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor) şi Ramona Strugariu (grupul Renew Europe) în cadrul unei discuţii online organizate miercuri de Biroul Parlamentului European în România.

"Cei de la ECDC au fost foarte implicaţi şi se discută despre a li se da toate resursele necesare pentru ca această implicare să fie şi eficientă. La fel stă situaţia şi cu Agenţia Europeană a Medicamentului. Şi pentru ECDC şi pentru EMA au fost săptămâni de foc în care implicarea a fost totală, aşa cum de exemplu în România lucrul acesta s-a întâmplat la nivelul spitalelor, DSP-urilor (Direcţiile de Sănătate Publică - n.r.) şi al Agenţiei naţionale a medicamentului", a spus eurodeputatul PNL Cristian Buşoi.

El a subliniat că acest moment este unul de reflecţie şi că pe viitor trebuie analizat "cum le putem creşte participarea şi eficientiza activitatea" ECDC şi EMA.

În ceea ce priveşte un protocol comun la nivelul UE, Buşoi a afirmat, referindu-se la partea de medicaţie a bolnavilor de COVID-19, că este greu de formulat în prezent.

"Încă nu ştim cu totul ce se va întâmpla cu această pandemie, care este cel mai eficient tratament. Sunt diferite scheme pe medicamente deja existente, mai mult sau mai puţin eficiente, inclusiv în interiorul României protocolul de la Timişoara uneori este puţin diferit de cel de la Matei Balş în funcţie de experienţa medicilor şi de opţiunea lor. Sigur că există eficienţă în ambele, dar deocamdată este foarte devreme de spus. Dar odată ce se va descoperi un medicament sau mai multe tindem către această situaţie şi cred că e de datoria noastră să facem tot posibilul", a afirmat Buşoi, care este preşedintele Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie a PE.

În ceea ce priveşte pregătirea UE pentru evitarea unor situaţii similare, eurodeputatul PPE crede că răspunsul este simplu: "să investim mai mult în cercetare, în R&D, încă din timp, pentru a ne pregăti de orice fel de situaţie, să nu mai fim nepregătiţi".

Eurodeputatul Victor Negrescu, din grupul S&D, afirmă şi el că "ar trebui să învăţăm din această criză". Pe de altă parte, el spune că responsabilii europeni nu ar trebui să-şi ceară scuze în numele Uniunii Europene pentru reacţia întârziată.

"Eu nu cred că UE trebuie să-şi ceară scuze pentru răspunsul întârziat, decidenţii care au întârziat să dea răspunsul trebuie să-şi ceară scuze pentru faptul că nu au au luat decizii la timp", a declarat Negrescu în cadrul webinarului organizat de Biroul PE în România.

"Cred că autorităţile şi structurile specializate ar fi trebuit să se mişte mai repede şi mai ales recomandările experţilor să fie respectate, mă refer aici la închiderea frontierelor cu China. A fost respectată inegal această recomandare, Italia de exemplu nu şi-a închis frontierele, şi iată ce s-a întâmplat. Acum, chiar dacă nu există o competenţă a UE în materie de sănătate, ar trebui totuşi o colaborare adecvată, loială, între toţi partenerii, şi să ascultăm mai mult vocea experţilor în acest domeniu, pentru că iată ne confruntăm cu crize globale din punct de vedere medical", a adăugat el.

Victor Negrescu mărturiseşte că nu este "convins că suntem pregătiţi pentru un al doilea val sau pentru un alt virus", dar dă asigurări că "noi în PE punem presiune pe executivul european să se mişte mai repede şi să vină cu soluţii în aşa fel încât să avem un răspuns adecvat pe viitor".

În ceea ce o priveşte, Ramona Strugariu, membră a grupului Renew Europe, se declară convinsă că UE a învăţat repede din lecţia pe care a trăit-o.

"Cred că am reuşit să învăţăm foarte repede, apropo de dimensiunea de solidaritate, şi să ne coordonăm, dovadă că nu suntem într-o dimensiune populistă în care spunem că facem lucruri, ci concret pe masă sunt 267,5 milioane de euro aprobaţi de Comisia Europeană pentru vaccin şi soluţii. Pentru că discutăm de dimensiunea de sănătate şi este clar că până nu avem un vaccin nu vom putea reintra în normal. Cred că este o chestiune unanim acceptată în acest moment. Deci vaccinul este cea mai solidă soluţie la criza de acum", a declarat eurodeputata PLUS, care a pledat şi ea pentru suplimentarea investiţiilor la nivelul UE în perioada următoare.

Pe de altă parte, ea a spus că UE nu poate avea protocoale sanitare unitare pentru că tratatele interzic acest lucru, sănătatea fiind unul dintre domeniile care ţin de statele membre.

"Nu putem să avem protocoale sanitare unice pentru că nu avem competenţe în tratate în acest moment care să ne permită să implementăm rapid protocoale sanitare unice la nivelul tuturor statelor membre. Putem să ne coordonăm şi să avem nişte elemente comune indispensabile, aşa cum spun oamenii de ştiinţă, pentru că ei sunt acolo şi decid. Dar ca să putem să avem mai mult decât astăzi trebuie să regândim foarte serios acest cadru al tratatelor care să ne permită să acţionăm", a mai afirmat Ramona Strugariu.

Nu în ultimul rând, ea a pledat pentru menţinerea libertăţii de mişcare în UE, în condiţiile în care tot mai multe state anunţă că-şi vor deschide frontierele, deşi suficiente voci atrag atenţia asupra pericolelor pe care le presupun astfel de decizii.

"Fiecare pas către o mobilitate sporită este în acelaşi timp şi motiv de noi îngrijorări, atâta timp cât nu avem tratamente foarte clare şi vaccinuri care să combată eficient COVID-19. Dar, responsabil şi cu mai multă testare, cu testare ţintită, cu protejarea categoriilor vulnerabile, ne vom putea mişca şi nu ar trebui să fim neapărat speraţi de această dimensiune, ci cumva să încercăm să ne adaptăm ei şi noilor realităţi", a mai spus Strugariu. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)