Amnesty International, organizaţie internaţională pentru promovarea drepturilor omului, a denunţat joi erodarea drepturilor omului în Europa şi Asia Centrală, precum şi a independenţei puterii judiciare, în raportul anual privind respectarea drepturilor omului în regiune pe anul 2019.

Într-un comunicat postat pe pagina sa de internet, organizaţia apreciază că mai multe guverne din aceste regiuni "încalcă drepturile omului, prin reprimarea manifestaţiilor şi prin încercarea de a slăbi independenţa puterii juridiciare pentru a evita să dea socoteală".

Amnesty International elogiază totodată "persoanele curajoase care au ieşit în stradă pentru a-şi apăra drepturile lor şi pe ale altora", în pofida ameninţărilor cu represiunea din partea forţelor de securitate.

"În 2019, au existat persoane discriminate, ameninţate, intimidate, supuse folosirii excesive a forţei de către poliţie şi inculpate în întreaga regiune a Europei şi Asiei Centrale", a declarat - potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina de internet a AI - directoarea Amnesty International pentru Europa, Marie Struthers, adăugând că "mobilizarea oamenilor" care s-au ridicat împotriva statelor "face să se întrevadă o rază de speranţă pentru viitor".

Amnesty International a criticat Polonia pentru că a pus în "pericol independenţa puterii judiciare", din cauza faptului că partidul de guvernământ a acţionat pentru a controla sistemul judiciar şi tribunalele, iar membrii acestei bresle "s-au văzut expuşi riscului de a suferi acţiuni disciplinare pentru că s-au pronunţat în favoarea puterii judiciare".

Organizaţia internaţională s-a arătat deopotrivă preocupată de situaţia din Ungaria, România şi Turcia, din cauza amestecului guvernamental în puterea judiciară. AI a mai denunţat totodată "restricţiile impuse protestelor" în Franţa, Polonia şi Turcia. Judecătorii din Ungaria au fost atacaţi din mai multe direcţii, pe măsură ce guvernul şi-a continuat încercările de a submina independenţa sistemului judiciar, a avertizat AI.

În mai 2019, Comisia Europeană a avertizat România că ar trebui să rezolve probleme precum interferenţa executivului în justiţie sau riscă să aibă suspendate unele drepturi de stat membru pentru încălcarea persistentă a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, a amintit AI.

Amnesty International a constatat că au avut loc manifestaţii cu participarea a mii de persoane în ţări precum Franţa, Austria, Polonia, România, Republica Cehă şi Ungaria, împotriva măsurilor de austeritate şi a corupţiei şi în apărarea justiţiei sociale şi a independenţei judiciare, precum şi împotriva crizei climatice.

Multe state au reprimat aceste manifestaţii "prin măsuri care încălcau drepturile la libertatea de exprimare şi de adunare paşnică", a constatat AI, evidenţiind în acest sens ţări precum Franţa, Austria şi Spania, unde sute de oameni au fost răniţi de poliţişti în timpul protestelor. Statele au eşuat în mod frecvent în a-şi trage la răspundere forţele de securitate pentru violenţele comise în timpul acestor proteste, a remarcat AI.

În Moscova şi alte oraşe din Rusia, mulţimi de oameni au protestat faţă de refuzul autorităţilor de a permite candidaturi din partea opoziţiei la alegerile municipale, acţiuni soldate cu măsuri represive, cum ar fi sentinţe de condamnare la închisoare pentru circa 20 de persoane.

Pe de altă parte, ţările europene au continuat să nu dea socoteală pentru încălcările drepturilor omului rezultate din politicile lor privind migraţia prin "externalizarea" controlului la frontiere către ţări cu un istoric discutabil în domeniul drepturilor omului, cum ar fi Turcia şi Libia.

În 2019, politicile privind migraţia au continuat să acorde prioritate protecţiei frontierelor în detrimentul protejării vieţilor omeneşti. În pofida deteriorării situaţiei de securitate în zonă, ţările europene au continuat să coopereze cu Libia pentru a-i face să rămână în această ţară pe migranţii şi pe solicitanţii de azil. În noiembrie, guvernul italian şi-a extins acordul cu Libia privind migraţia pentru încă trei ani, în pofida dovezilor constante care indicau încălcări sistematice ale drepturilor omului, inclusiv tortură, în centre de detenţie din Libia.

Iar relatările despre grave încălcări ale drepturilor omului împotriva solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor nu au împiedicat Uniunea Europeană să se asocieze cu Turcia pentru a îngrădi imigraţia prin intermediul acordului dintre UE şi Turcia din 2016. Înaintea incursiunii Turciei în nord-estul Siriei, în octombrie 2019, Amnesty International a realizat zeci de interviuri care au sugerat că sute de sirieni au fost cel mai probabil deportaţi forţat din Turcia între lunile mai şi septembrie ale anului trecut, sub pretextul "întoarcerilor voluntare". Acordul din 2016 provoacă totodată o suprapopulare fără precedent în taberele amplasate pe insulele din Marea Egee, unde zeci de mii de oameni trăiesc în condiţii precare.

Societatea civilă, ziariştii şi alţi activişti care au cerut socoteală guvernelor din Europa şi din Asia Centrală au fost supuşi presiunilor în 2019, a declarat Marie Struthers, care a adăugat că munca lor "va fi şi mai importantă în timpul crizei COVID-19 şi dincolo de aceasta".AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)