România s-a schimbat în aceste trei decenii şi, în general, aş numi rezultatul pozitiv, deşi aspectele negative ale schimbării nu pot fi ignorate, a declarat fostul preşedinte Ion Iliescu într-un interviu pentru agenţia rusă de presă TASS, întrebat cum vede România la trei decenii de la revoluţia din 1989 şi dacă transformările care au avut loc răspund aşteptărilor sale.

''Am susţinut un model economic mixt - o economie socială de piaţă. Viaţa a decretat altfel. După 1996, consensul intern în România a fost distrus şi privatizarea accelerată [a proprietăţii statului] a început pentru aproape nimic. Acesta este un proces despre care rămân amintiri destul de neplăcute şi în Rusia. Terapia de şoc, de care nicio ţară din Europa de Est nu a scăpat, a fost un adevărat dezastru. Unii s-au trezit mai repede şi au reuşit să remedieze ceva, alţii cred în continuare că şocul economic din România a fost prea slab. Până la urmă, avem democraţie, libertatea de opinie este garantată!'', a spus primul preşedinte al României post-comuniste în acest rar interviu solicitat şi acordat corespondentului agenţiei ruse de presă la Bucureşti, Nikolai Morozov, în contextul în care România se pregăteşte să sărbătorească a 30-a aniversare a revoluţiei din decembrie 1989.

După prăbuşirea URSS şi a Iugoslaviei, liderii occidentali şi-au dat seama că este periculos să lase fostele ţări socialiste în afara procesului de integrare europeană. Cu un anumit preţ şi în anumite condiţii, aceştia au deschis piaţa Europei de Vest către Europa de Est. Din păcate, acum UE înseamnă doar o piaţă, o zonă de liber schimb, unde aspectele sociale sunt marginalizate şi inegalitatea creşte. Prin urmare, UE trebuie să revină la rădăcinile sale, de această dată împreună cu Europa de Est, având în vedere caracteristicile sale - criza de identitate şi moştenirea comunistă, este de părere Ion Iliescu.

În opinia sa, procesul de transformare a României este departe de a fi finalizat, iar conţinutul viitoarelor modificări depinde de noile generaţii. Viaţa îi va face pe tineri să se maturizeze, să abandoneze individualismul nestăpânit pe care îl promovează acum şi să realizeze că ameninţările moderne nu pot fi respinse decât în mod colectiv şi că acest lucru este imposibil fără stat şi fără democraţie. ''Îmi este greu să înţeleg cum, la trei decenii de la revoluţie, jumătate din tineretul român poate fi de acord cu regimul totalitar al unei mâini ferme, să creadă că acest lucru va rezolva problemele prezentate de slăbiciunea unui stat care şi-a pierdut caracterul social. Noi ştim că totalitarismul nu este o parte a soluţiei, ci o parte a problemei. Nu aş dori ca tinerii de astăzi să fie nevoiţi să înveţe acest lucru din propria lor experienţă'', a spus Iliescu.

Alături de evidenta orientare pro-occidentală a României, aţi susţinut întotdeauna relaţii normale cu Rusia. Cu toate acestea, evenimentele au mers altfel. Cum evaluaţi starea actuală a relaţiilor bilaterale şi cum ar trebui să arate aceste relaţii în mod normal? - l-a întrebat corespondentul rus pe fostul preşedinte român.

''Relaţiile dintre România şi Rusia după niciun criteriu nu pot fi numite în prezent normale şi satisfăcătoare'', a răspuns acesta, continuând: ''Vreau să remarc că viaţa în apropierea unui imperiu nu este niciodată confortabilă pentru ţări precum România şi nu toate amintirile istorice sunt foarte plăcute. Dar cea mai mare greşeală ar fi să absolutizezi aceste amintiri neplăcute şi să nu găseşti nimic bun în trecut. În esenţă, aceasta înseamnă un mecanism de veto faţă de orice încercare de normalizare a relaţiilor. În cazul nostru, motivul acestui veto este rezerva de aur. Da, aceasta este o problemă nerezolvată şi, prin urmare, am fost de acord cu preşedintele Vladimir Putin pentru a crea un mecanism de discuţii pe acest subiect şi am transmis problema istoricilor. Din păcate, a revenit la politică''.

Potrivit fostului preşedinte român, în esenţă, ''relaţiile sunt bune atunci când vrem să fie bune''. Deocamdată în România ''nu există nevoia de relaţii bune cu Rusia''. Această nevoie există în Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi chiar şi în ţările baltice, ţări care pot avea mult mai multe pretenţii faţă de Rusia, având în vedere trecutul comun, este de părere Iliescu. ''Dar, deoarece este nevoie de o relaţie normală, istoria nu mai este folosită ca instrument de veto acolo. Şi nu cred că aceste ţări au devenit membri mai puţin responsabili ai NATO sau ai UE. Doar că politica externă a României trăieşte în prezent un moment prost, îi lipsesc perspectiva şi imaginaţia. Sper că politicienii români vor înţelege că normalizarea relaţiilor cu Rusia, pe lângă schimburile comerciale şi culturale, va extinde capacitatea României de a participa la rezolvarea problemelor în ţările vecine, între care Moldova şi Ucraina, unde, în mod natural, are interese'', a spus politicianul.

Acesta a explicat în continuare: ''Normalitatea în relaţiile româno-ruse este respectul reciproc, recunoaşterea intereselor legitime ale celeilalte părţi, dacă acestea sunt în limitele permise de comunitatea internaţională. Nu sunt convins că sancţiunile unilaterale vor aduce rezultate. Iar dacă ele sunt doar demonstrative, ca să nu ne reproşăm că nu facem nimic împotriva Rusiei, atunci acesta este cinism, de care nu avem nevoie în această situaţie internaţională vagă, când ordinea postbelică, instituţiile şi tratatele sunt zguduite sau ignorate. Sper personal că Rusia, cu tradiţia sa diplomatică, nu va ceda, la rândul ei, tentaţiei de a revizui tratatele care nu au permis transformarea războiului rece într-unul cald, cu consecinţe apocaliptice''.

Întrebat despre criza societăţii liberale şi apariţia tendinţelor suverane, Iliescu a opinat că suveranitatea este doar o scurtătură care are scopul de a-i demoniza pe cei care pledează pentru independenţa naţiunilor. ''Nu se poate uniformiza planeta, nu pot fi distruse identităţile naţionale şi culturale, ar însemna că nu am învăţat nicio lecţie din trecut'', a spus el.

Referitor la globalizare şi drumul pe care ar trebui să meargă România din acest punct de vedere, Iliescu a punctat că globalizarea are atât aspecte pozitive, cât şi negative. ''Cred, totuşi, că acest proces ar trebui dezvoltat în conformitate cu anumite reguli, al căror accent ar trebui pus pe aspecte sociale. Motorul de creştere al economiei româneşti este astăzi tocmai globalizarea - datorită companiilor multinaţionale. Din păcate, prea puţin din profiturile obţinute rămâne în ţară pentru dezvoltarea părţii româneşti de producţie şi creşterea bunăstării generale. Acest mecanism transformă cu siguranţă globalizarea într-un duşman al nostru! Deci nu ar trebui să acuzăm procesul în sine, ci pe cei care abuzează de el. Iar aplicarea măsurilor protecţioniste nu creează decât probleme suplimentare, după cum au aflat recent Statele Unite, care poartă un război comercial cu China''.

Întrebat cum vede viitorul PSD, al cărui preşedinte de onoare este, Iliescu a spus: ''Nu este un secret faptul că relaţiile mele cu partidul s-au răcit în ultimii ani. Motivul este în valori, în principii. Din păcate, nici măcar partidul nu înţelege de ce România a ieşit din comunism la stânga în loc să meargă la dreapta, ca alte ţări foste socialiste. Doar politicienii de dreapta, de exemplu din Ungaria sau Polonia, aveau accente sociale puternice, care nu numai că nu au dispărut, dar s-au intensificat. În România, politica socială s-a stins, iar liberalismul economic adoptă forme cu adevărat extremiste. Încercând să se 'reformeze' şi să devină 'un partid de stânga european', PSD s-a deplasat spre centru, iar alte partide mari şi mici au mers spre dreapta şi chiar spre flancul de extremă dreapta. După aderarea României la UE, mulţi foşti alegători PSD au plecat în Occident şi votează acum pentru partidele de dreapta''.

''Cel mai rău lucru este însă că Partidul Social Democrat funcţionează acum nu ideologic, ci doar ca instrument al puterii. Cred că viaţa va face ca Partidul Social Democrat să revină la ideologie, să-şi consolideze democraţia internă şi să îşi restabilească electoratul, pe baza structurilor sociale actuale. România, la fel ca ţările din Europa de Est în general, nu îşi poate permite să abandoneze politica de stânga'', a spus Iliescu.

Jurnalistul TASS a abordat şi polemica cu privire la evenimentele din decembrie 1989, prin care se cere ''adevărul despre revoluţie'' şi care a ajuns în sălile de judecată, Iliescu însuşi şi o serie de asociaţi ai săi fiind acuzaţi de "crimă împotriva umanităţii". Întrebat cum evaluează această abordare particulară a istoriei, Ion Iliescu a răspuns:

''Adevărul despre revoluţie este simplu şi toată lumea îl cunoaşte: măsurile de austeritate din anii 1980 au dus la o nemulţumire crescută în societate, care a dus la o răscoală aprinsă în decembrie 1989 şi a devenit apoi o revoluţie. Adevărul despre revoluţie include totodată şi incapacitatea societăţii româneşti de a crea o alternativă politică şi civilă, ca în Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia, care ar asigura o tranziţie paşnică la democraţie''.

''Aşa-numita cauză a revoluţiei este un set absurd de fapte care nu dovedesc în general nimic, dar care pot fi folosite în scopuri politice pentru uz intern. Conceptul de 'crimă împotriva umanităţii', de care sunt acuzat, este invenţia unui român, este recunoscut de Parlamentul European, dar este inclus doar în legislaţia României, unde nimeni nu ştie ce conţinut să-i atribuie.

Ion Iliescu se referă la juristul român Vespasian Pellu (născut în 1897 la Bucureşti, decedat în 1960 la New York), care, între cele două războaie mondiale, a dezvoltat ideea procedurilor penale internaţionale împotriva şefilor de stat condamnaţi pentru crime împotriva umanităţii, prin crearea unui tribunal internaţional special - explică TASS.

''Principalele probleme ale României - întârziere economică, sărăcie, polarizare socială - nu pot fi rezolvate cu ajutorul unor acuzaţii fanteziste şi cazuri fabricate. Revoluţia română a fost o manifestare a demnităţii naţionale. Poporul a dorit atunci libertate, democraţie şi respect pentru munca sa, acelaşi lucru pe care şi-l doreşte şi astăzi. Unii, însă, uită cum s-a produs explozia socială din 1989, iar astăzi urmează calea trasată de politicieni vinovaţi de suferinţa poporului român. Acest lucru este greşit. Negarea istoriei, manipularea ei ne va conduce tot acolo, dacă nu suntem atenţi şi nu vom aborda lucrurile cu responsabilitate'', atrage atenţia fostul preşedinte.

Numele lui Ion Iliescu este asociat cu democratizarea vieţii politice şi publice din ţară, apariţia unei economii de piaţă şi a proprietăţii private, primii paşi spre integrarea în UE şi intrarea în NATO. Astăzi, Iliescu are 89 de ani, este internat în mod regulat pentru o afecţiune cardiovasculară. Fostul preşedinte practic nu iese pe stradă (la recentele alegeri prezidenţiale urna a fost adusă la el acasă) şi nu acordă interviuri. Pentru corespondentul TASS, Iliescu a făcut o excepţie, scrie agenţia rusă de presă TASS în preambulul interviului publicat pe 5 decembrie.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu; editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)