Accesul la îngrijiri medicale în închisorile din Europa rămâne dificil, ceea ce contribuie la starea proastă de sănătate a deţinuţilor şi se dovedeşte mai costisitor pe termen lung, a subliniat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) într-un raport, primul de acest fel, citat de AFP şi DPA.

"Pentru că deţinuţii continuă să sufere disproporţionat de boli nediagnosticate şi netratate, acesta lucru se va adăuga la povara organismelor de sănătate publică după eliberarea lor", atrage atenţia OMS.

După ce a analizat populaţia carcerală în 39 din cele 53 de ţări din zonă, Biroul OMS pentru Europa le recomandă statelor membre să facă o evaluare a stării de sănătate a deţinuţilor - prin intermediul testelor de depistare a tuberculozei, a sănătăţii mintale şi a dependenţelor -, precum şi, pe bază de voluntariat, a bolilor cu transmisie sexuală şi a hepatitelor.

Raportul evidenţiază o lipsă flagrantă de personal pentru acest tip de îngrijiri medicale în unele ţări.

Franţa numără 49,9 îngrijitori, dintre care 3,4 medici, la 1.000 de deţinuţi. Este mai bine decât media din regiune în privinţa îngrijitorilor (31,7 la 1.000 de deţinuţi), dar mult sub medie în privinţa medicilor (10,3 la 1.000 de deţinuţi).

În Rusia, există 32,1 îngrijitori, dintre care 11,5 medici, la 1.000 de deţinuţi. Portugalia numără 8,6 îngrijitori, între care un medic, la 1.000 de deţinuţi.

Sănătatea mintală a deţinuţilor este crucială. 14% dintre decesele care au loc în închisori sunt legate de suicid.

De asemenea, "rata mortalităţii în rândul persoanelor care ies din închisoare este mai mare decât cea a restului populaţiei, în principal în lunile de după punerea lor în libertate", majoritatea deceselor având cauze previzibile ca suicidul sau supradoza, precizează raportul.

În unele ţări din Europa de Est, această rată a mortalităţii este de două ori mai mare decât cea din Europa de Vest, ajungând până la 500 de morţi la 100.000 de foşti deţinuţi. Conform OMS, media mondială este de 10,5 la 100.000 de locuitori.

Suprapopularea din închisoare este de asemenea un vector al stării proaste de sănătate.

Deşi numărul deţinuţilor a scăzut semnificativ în Europa între 2016 şi 2018, opt ţări afişează în continuare "grave probleme de suprapopulare" carcerală, a arătat în aprilie un studiu al Consiliului Europei.

Macedonia de Nord era pe primul loc la acest capitol, cu o rată de 122 de deţinuţi la 100 de locuri, urmată de România (120) şi Franţa (116). Rata medie europeană este de 91 deţinuţi la 100 de locuri.

Conform cifrelor OMS, rata încarcerării a scăzut în medie între 2014 şi 2016, trecând de la 183 la 166 de deţinuţi la 1.000 de locuitori, în cele 39 de ţări studiate.

În 2017, ţările europene au cheltuit 20,2 miliarde de euro pentru sistemele lor carcerale. În medie, costul zilnic al unui deţinut este de 67 de euro.

În Europa, din circa 1,5 milioane de deţinuţi, 94% sunt bărbaţi.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)