Comisia Europeană publică marţi raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV), instituit la 1 ianuarie 2007 pentru a evalua progresele înregistrate de ţara noastră în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei.

Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii.

În raportul din 2018, executivul comunitar a făcut recomandări noi României, între care să suspende punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). Alte recomandări au vizat numirile sau revocările în cadrul sistemului judiciar şi modificările aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.

MCV a fost instituit atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria întrucât, la data aderării lor la UE, la 1 ianuarie 2007, cele două ţări mai aveau încă probleme legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Prezentat ca măsură tranzitorie, MCV este menit să ajute cele două ţări să remedieze aceste probleme, să-şi dezvolte şi să-şi eficientizeze sistemele administrative şi judiciare, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţiile aferente statutului de membru al UE şi să poată asigura aplicarea corectă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene, conform site-ului Executivului comunitar.

Evaluările Comisiei şi rapoartele sale oficiale sunt realizate în urma unei analize şi a unei monitorizări riguroase, în baza unui dialog constant între autorităţile bulgare şi române şi serviciile Comisiei. Rapoartele se bazează, de asemenea, pe contactele cu alte state membre, societatea civilă, diferite organizaţii internaţionale, experţi independenţi şi diverse alte surse.

Rapoartele conţin evaluarea situaţiei de către Comisie şi recomandările pe care aceasta le adresează autorităţilor bulgare şi române. Ele sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează în profunzime fiecare dintre obiectivele de referinţă stabilite în cadrul MCV. Toate rapoartele Comisiei, metodologia utilizată şi concluziile formulate sunt discutate ulterior în Consiliul de Miniştri, care a aprobat întotdeauna rapoartele în concluziile sale.

Criteriile de referinţă pentru România se referă la eficacitatea şi transparenţa sistemului judiciar, la anumite instituţii-cheie în domenii precum integritatea şi lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile şi la prevenirea corupţiei.

Criteriile de referinţă pentru Bulgaria se referă la independenţa, profesionalismul şi eficienţa sistemului judiciar şi la lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)