Comisia de la Veneţia ia notă cu regret că cele mai problematice elemente ale reformei justiţiei din 2018 în România, identificate în Opinia sa din octombrie 2018, fie au rămas nemodificate, fie au fost agravate, se arată în concluziile Opiniei Comisiei despre ordonanţele care amendează legile justiţiei, adoptată în şedinţa plenară din 21-22 iunie a Comisiei.

Potrivit comunicatului postat luni pe site-ul instituţiei, Comisia identifică drept cele mai importate aspecte în ce priveşte reforma justiţiei din România următoarele:

- Foarte alarmant este faptul că guvernul continuă să emită amendamente legislative prin ordonanţe de urgenţă (OUG). Deşi Constituţia indică în mod clar că aceasta ar trebui să fie o măsură cu caracter de excepţie, legiferarea prin OUG a devenit o obişnuinţă. Regulile fundamentale ale funcţionării instituţiilor-cheie ale statului sunt modificate prea rapid şi prea frecvent, fără pregătiri şi consultări, ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatelor şi la motivele reale din spatele acestor modificări.

Textele legislative care rezultă nu sunt clare. Această practică slăbeşte controalele externe asupra guvernului, este contrară principiului separaţiei puterilor şi perturbă certitudinea juridică. Comisia de la Veneţia cere autorităţilor române să limiteze drastic folosirea OUG-urilor.

În ce priveşte amendamentele suplimentare la cele trei legi ale justiţiei, acestea ar trebui să urmeze o procedură legislativă normală.

- Motivele pentru înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor magistraţilor, cu o jurisdicţie definită lax, rămân neclare.

Numirea procurorilor de la conducerea acestei Secţii s-a făcut printr-o procedură tranzitorie care a înlăturat de facto Secţia pentru procurori a CSM din procesul decizional, ceea ce nu corespunde cu configuraţia instituţională a CSM.

Este incert în ce măsură procurorii Secţiei şi procurorul său şef se află sub controlul ierarhic al procurorului general. Întrucât Secţia ar fi incapabilă să trateze în mod eficient toate cazurilor din competenţa sa, ea riscă să fie un obstacol în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.

- Procedura de numire şi de revocare a procurorilor din funcţiile de conducere rămâne în mod esenţial aceeaşi, cu ministrul justiţiei jucând un rol decisiv în acest proces, fără puteri de contrabalansare ale preşedintelui României şi ale CSM.

Se recomandă dezvoltarea unei proceduri de numire care să acorde Secţiei de procurori a CSM un rol-cheie şi proactiv în procesul de numire a candidaţilor în orice poziţie de vârf din instanţele parchetului.

- Este posibil ca procurorii aflaţi în funcţie să fie revocaţi prin recurgerea la noile criterii de eligibilitate, alese în mod arbitrar. Comisia de la Veneţia îndeamnă autorităţile române să nu aplice noile criterii de eligibilitate acelor procurori care erau deja în funcţie atunci când respectivele amendamente au fost elaborate.

Comisia de la Veneţia precizează că rămâne la dispoziţia autorităţilor române şi a Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare pentru asistenţă suplimentară în această privinţă, se arată în încheierea Opiniei publicate luni.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)