Eurodeputaţii români din grupurile PPE şi ECR, şi respectiv S&D şi ALDE s-au împărţit în două tabere în timpul dezbaterii de luni din plenul Parlamentului European privind statul de drept în România, din care nu au lipsit apelativele precum "condamnatul Dragnea" şi "marţafoi", dar şi acuze de "populism", "lipsă de bun simţ" şi "festival de lozinci electorale" îndreptate împotriva instituţiilor europene.

Primul dintre eurodeputaţii români care a luat cuvântul în cadrul dezbaterii de luni seară a fost Monica Macovei, în numele grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). În intervenţia sa, Macovei a vorbit de ''scufundarea ţării'' de către câteva sute de politicieni care au în mână pârghiile puterii.

''Astăzi, în România, un grup de politicieni corupţi conduşi de condamnatul şi socialistul Dragnea (Liviu Dragnea, preşedintele PSD - n.r.), care este condamnat definitiv şi are noi procese, a luat ţara în mână şi dă cu ea de pământ. Nu respectă programul de guvernare anunţat la alegeri. Schimbă legile. Şterge infracţiuni. Îi subordonează politic pe judecători şi procurori. Transformă banii de investiţii în mită electorală. Distrug inima democraţiei pentru ca ei, politicienii corupţi, să scape de justiţie'', a acuzat eurodeputata. "Soarta a 20 de milioane de oameni stă până la urmă în cântar cu soarta unuia singur, cu salvarea unuia singur", a adăugat ea.

''Vă cer să ajutaţi România pentru că, sub aparenţa democraţiei, România trăieşte astăzi o dictatură criminală şi tragedia golirii ţării. Patru milioane de români au plecat din ţară numai în ultimii ani. Ruperea noastră de Europa este coşmarul pe care istoria noastră l-a trăit decenii la rând. Acesta este ultimul tren pe care-l putem prinde. Vrem în Europa'', a spus Monica Macovei în plenul PE.

Ea le-a spus colegilor din legislativul comunitar că românii nu sunt un popor inert. "Ieşim în stradă de peste doi ani de zile. Suntem gazaţi, suntem bătuţi, suntem împuşcaţi cu gloanţe de cauciuc sau loviţi cu grenade de mână. Asta nu ne împiedică să ieşim'', a mai spus Macovei.

Dan Nica, copreşedintele delegaţiei României în grupul S&D, şi-a exprimat regretul că dezbaterea este din nou una electorală, "în care nu se spune absolut nimic concret despre România".

"Suntem nevoiţi să spunem care este adevărul şi mai ales să combatem foarte multe lucruri care au fost spuse aici şi care sunt mincinoase. Care este situaţia statului de drept? Doamnelor şi domnilor, stat de drept fără ca să existe drepturi şi libertăţi pentru cetăţeni nu există. În 2009 procurorul general al României a semnat primul protocol secret cu serviciile de informaţii. Surprinzător, procurorul general era dna Kovesi (Laura Codruţa Kovesi - n.r.). De doi ani de zile au început să apară dezvăluiri despre o lungă serie de protocoale secrete încheiate cu serviciile de informaţii şi românii au putut să afle, cu oroare, cu teamă, cu spaimă, că au existat aceste protocoale secrete şi că acestea au condus la abuzuri şi nedreptăţi abominabile", a afirmat Dan Nica.

El a dat asigurări că românii urăsc dublul standard, atât în justiţie, precum şi în tot ceea ce ţine de viaţa de zi cu zi, precum în domeniul alimentar, în care produse alimentare contrafăcute "au invadat piaţa românească punându-le în pericol sănătatea", sau farmaceutic. Apoi a făcut referire la faptul că România nu este primită în spaţiul Schengen, deşi îndeplineşte toate condiţiile de aderare din 2011.

"Optzeci la sută dintre români spun în toate sondajele de opinie că este inadmisibil şi nu recunosc ca fiind legitime abuzurile care au fost făcute în justiţie. Aceste abuzuri care trebuie să fie o dată pentru totdeauna curmate. Şi vreau să ştiţi de ce spun aceste lucruri, pentru că românii au putut să vadă la televizor în fiecare zi mărturii şi mărturii. Iar românii sunt sensibili pentru că au trăit aceste abuzuri în perioada comunistă şi nu vor să accepte că există (...) judecători şi procurori care sunt filmaţi în baie, în dormitor, ca să poată fi şantajaţi, pentru a li se indica o anumită soluţie într-un dosar", a declarat Nica.

"Românii vor să fie trataţi ca parteneri egali, cetăţenii ai UE, românii nu vor şi nu acceptă această discriminare care nu este bazată pe absolut nimic concret şi este nemeritată. Tuturor celor care au urechi să audă şi ochi să vadă le spunem un singur lucru: România merită mai mult şi românii merită mai mult", şi-a încheiat el discursul în plenul PE.

Eurodeputatul Cristian Preda, din grupul PPE, şi-a exprimat regretul, ca mulţi alţi vorbitori, că guvernul român nu este reprezentat de nimeni la dezbaterea despre România.

"Asta nu vădeşte decât dispreţ faţă de instituţii şi faţă de parlamentul nostru, şi faţă de Consiliu. E regretabil că la prima preşedinţie românească suntem în această situaţie. Aş vrea să spun, pe de altă parte, că trebuia să fie cineva aici pentru că din nefericire regimul de la Bucureşti, regimul românesc, nu mai este un stat de drept. Nu mai este un stat de drept pentru că majoritatea aflată la guvernare din 2016 încoace face exact ceea ce domnul (Dan) Nica descria, şi anume o presiune enormă asupra judecătorilor, procurorilor, asupra întregului corp de magistraţi, creând chiar instituţii pentru a-i obliga să revină asupra deciziilor luate, decizii definitive pentru a-i obliga să nu urmărească fapte de corupţie şi totul până la urmă pentru a-l salva pe marţafoi", a spus Preda în plenul PE.

"Au în fruntea partidului un om condamnat pentru corupţie, de două ori, un om care e în fruntea Camerei. Spuneţi-mi şi mie o ţară din Uniunea Europeană care de la Al Doilea Război Mondial încoace a avut drept lider al unui partid, cel mai important ca număr şi care a continuat să rămână în această poziţie, pe cineva condamnat de două ori. Cine e premiat de Uniunea Europeană pentru că fură? Cum putem să acceptăm această coaliţie a mârşavilor, care vor să distrugă o ţară pentru un marţafoi? Asta e întrebarea", a încheiat el.

Eurodeputata ALDE Renate Weber a reamintit că România este angrenată într-un Mecanism de Cooperare şi Verificare cu Comisia Europeană şi că, nu o dată, politicieni români au fost sever criticaţi în rapoartele MCV pentru declaraţii publice privind cazuri concrete din tribunale, considerând că astfel de practici reprezintă o ingerinţă în justiţie.

"Şi totuşi, în urmă cu câteva săptămâni, lideri ai acestui Parlament European au cerut imperativ autorităţilor din România, parchete şi tribunale deopotrivă, să oprească o investigaţie împotriva unui cetăţean român căruia îi fuseseră respectate toate drepturile procedurale prevăzute de lege. Consiliul Superior al Magistraturii din România, garantul constituţional al independenţei justiţiei, a declarat că aceşti lideri, Antonio Tajani, Manfred Weber, Guy Verhofstadt, prin declaraţiile lor, au pus presiune pe judecătorul naţional care urma să soluţioneze cauza, o ingerinţă cu consecinţa subminării independenţei justiţiei. E timpul, dragi colegi europeni, să încetaţi cu standardele duble şi să vă comportaţi exact aşa cum le cereţi politicienilor din alte ţări. Chiar şi în campanie electorală", a afirmat Renate Weber.

Siegfried Mureşan, eurodeputat PNL din grupul PPE, a spus că poporul român doreşte valori europene, justiţie, dreptate şi stat de drept.

"De doi ani de zile, sute de mii de oameni ies în stradă pentru a apăra valori europene. Oamenii politici au datoria de a asculta întotdeauna voinţa poporului şi nu au voie să modifice niciodată legi în propriul interes. Spun foarte clar: milioane de oameni cinstiţi din România nu doresc nici amnistie, nici graţiere, şi de aceea cer guvernului României să ţină cont şi să implementeze toate recomandările experţilor independenţi din Comisia de la Veneţia şi recomandările exprimate de Comisia Europeană în cadrul MCV", a afirmat el.

El a precizat că guvernul României are datoria să asculte de popor "şi tocmai de aceea preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a convocat pentru data de 26 mai un referendum în cadrul căruia poporul român să se poată exprima cu privire la ce fel de justiţie doreşte, oamenii să spună foarte clar că nu doresc nici amnistie, nici graţiere şi nu doresc modificarea legislaţiei penale peste noapte, în mod intempestiv".

"Legislaţia penală trebuie să fie modificată ţinând cont de avizul magistraţilor, de avizul ONG-urilor, şi, evident, ţinând cont de recomandările partenerilor noştri internaţionali. Doamna comisar (european pentru justiţie, Vera Jourova), rog Comisia Europeană să fie alături de poporul român în această luptă pentru justiţie şi pentru valori europene", a pledat Mureşan.

Maria Grapini, din grupul S&D, a remarcat că dezbaterea reprezintă un eşec. "Se vede din prezenţă. Suntem 20 de persoane aici. Liderii, cei mai critici la adresa României, lipsesc de aici, sunt laşi", a spus ea, părând că se referă la liderul grupului PPE din PE, Manfred Weber, cel care care a solicitat includerea pe agendă a dezbaterii de luni.

"Recent, domnul Weber a îndrăznit să vină în România, ţara mea, ca să spună guvernului să sisteze un proces în derulare. Doamna comisar, sunteţi de specialitate, ştiţi bine că în materie de organizare judiciară şi în materie de justiţie nu se poate amesteca nici guvernul din ţara respectivă, dar nici oficialii europeni. Şi vreau să vă spun că de fapt aţi afectat justiţia din România. Cetăţenii din România nu înţeleg de ce anumiţi oficiali, anumiţi europarlamentari se amestecă în procese în derulare", a declarat Grapini în plenul PE.

Ea a sugerat că PPE-ul se află în campanie şi a întrebat-o pe Vera Jourova dacă îi pare rău că preşedinţia României a Consiliului UE este una de succes.

"Doamna comisar, nu mie trebuie să îmi răspundeţi, ci românilor, să înţeleagă. Din ce aţi prezentat dumneavoastră aici, pentru că se înregistrează, nu aţi dat măcar un exemplu de încălcare a statului de drept - unul singur. Guvernul României, pe preşedinţia rotativă, are succes. Vă pare rău că are succes, că a încheiat atâtea dosare? Pentru ce faceţi acest lucru? S-a încheiat anul trecut cu o rezoluţie, o rezoluţie nedreaptă, şi ştiţi, doamnă comisar, este un punct acolo pe care nu l-aţi pune la nicio altă ţară - învinovăţiţi România că a schimbat un şef de instituţie. Păi şeful acela de instituţie a făcut ravagii în justiţie. Nu mai spun de protocoalele care le-a admis", a mai spus Maria Grapini.

"Pe cine apăraţi? România nu este Kovesi, România nu este o persoană, România reprezintă 20 de milioane de persoane şi vă rog să le trataţi cu respect", a încheiat ea.

Eurodeputaţii ALDE şi PSD au intervenit în număr mare şi la procedura "Catch the Eye", aşa-numită a "intervenţiilor spontane", pe care aproape că au monopolizat-o.

"Doamnă comisar, tăcerea dvs în faţa abuzurilor din România este asurzitoare. Vreau să vă spun foarte clar. Obiectivul partidului meu este consolidarea proiectului european şi eliminarea standardelor duble pe care dvs le toleraţi. Populismul şi extremismul care ameninţă proiectul european îşi trag rădăcinile din desprinderea de realitate a oficialilor europeni faţă de ce se întâmplă în capitalele europene. Din cauza lipsei de bun simţ în abordările CE faţă de MCV şi abuzurile dovedite în ţara mea reputaţia Uniunii Europene are de suferit", a spus Andi Cristea în intervenţia sa.

El a subliniat că apelurile Bruxellesului la implicarea în procesele judiciare şi constituţionale din România sunt inacceptabile. "Unii dintre dvs se vor regăsi şi în viitoarea formulă a CE şi vă cer să încetaţi amestecul brutal în procesele judiciare şi constituţionale ale statelor membre. Sunteţi gata să ne folosiţi ca material didactic doar pentru a câştiga câteva procente în bătăliile dvs interne electorale. Ne vedem în următorul mandat cu aceia care mai trec pragul", a mai afirmat Cristea.

Norica Nicolai, din grupul ALDE, a acuzat şi ea lipsa liderilor de grupuri de la dezbaterea privind România.

"Să provoci o dezbatere despre statul de drept, instituţie fundamentală în Uniunea Europeană, şi să nu vii la ea, înseamnă că fie dispreţuieşti dezbaterea şi statul de drept şi îl utilizezi doar din raţiuni formale şi politicianiste, fie că-ţi dai seama că este o dezbatere care dezonorează. Nu ştiu dacă ne dezonorează pe noi în acest hemiciclu, dar oricum este o dezbatere care nu are niciun fel de substanţă", a apreciat Nicolai.

Eurodeputata a spus că România a fost condamnată nu pentru ce a făcut, ci pentru ceva care a fost suspectată că ar fi putut face.

"E un fel de reluare a filmului lui Steven Spielberg, doamnă comisar, când cineva era condamnat pentru ceea ce gândeşte. Asta aţi făcut dumneavoastră astăzi. Pentru că dacă aţi fi avut minima decenţă să verificaţi ce s-a întâmplat în România aţi fi văzut că n-am adoptat nicio lege, şi pentru asta suntem criticaţi. Dar eu înţeleg nevoia de voturi, înţeleg dorinţa unora de a rămâne la putere, de a-şi perpetua puterea. Dar trebuie să înţelegeţi şi dumneavoastră că acest tip de comportament îndepărtează cetăţeanul de Europa şi pentru asta cred că merită să abandonăm şi bruma de voturi şi populismul de care aţi dat dovadă astăzi", a acuzat Norica Nicolai.

Răzvan Popa, eurodeputat PSD din grupul S&D, a vorbit şi el despre "un festival de lozinci electorale ale celor care au iniţiat această aşa-zisă dezbatere", pentru că nu s-a discutat niciun element concret.

"Şi dvs aţi spus la începutul discuţiei că nu vreţi să discutăm despre lucruri concrete. De fapt nimeni nu vrea să discute despre lucruri concrete, ci doar despre îngrijorări şi despre riscuri. Păi dna comisar ar trebui să ne îngrijorăm, dacă vreţi, şi să discutăm despre riscuri atunci când înalţi oficiali europeni, de aici de la această tribună, au spus magistraţilor din România ce şi cum să facă. Ceea ce este innaceptabil. Statul de drept înseamnă să lăsăm justiţia să-şi facă treaba nu să-i dictăm, indiferent de rangul pe care-l au sau l-au avut, ce şi cum să facă", a spus Popa.

Eurodeputata PSD Claudia Ţapardel şi-a început intervenţia plecând de la aceeaşi idee ca şi Dan Nica, liderul delegaţiei României în grupul S&D.

"Îmi încep intervenţia prin a pune o întrebare - atunci când vorbim despre statul de drept, vorbim sau nu despre respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor? Pentru că despre asta este vorba, aceasta este lupta şi efortul pe care îl face guvernul din România, de a asigura un sistem de justiţie corect în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt respectate, în care luptăm împotriva protocoalelor secrete, luptăm împotriva abuzurilor unor procurori, luptăm pentru a nu mai avea vieţi şi cariere distruse", a declarat ea.

Ea a ţinut să le transmită forţelor politice din PE "care folosesc România ca temă de campanie electorală" că voturile se câştigă prin prezenţa la vot şi prin credibilitatea pe care o au în ochii electoratului.

"Consider că este inacceptabil ca în pragul campaniei electorale să se facă din nou o dezbatere prin care se atacă politica internă a unui stat membru. Vorbim iarăşi de o dublă măsură la nivelul instituţiilor europene şi acest lucru este de neacceptat. Consider că ceea ce se întâmplă astăzi aici este doar un joc politic electoral şi afectează din nou credibilitatea Parlamentului European şi a instituţiilor europene", a avertizat Ţapardel.

La rândul lui, eurodeputatul din grupul ALDE din PE Mircea Diaconu a spus că dezbaterea de luni seară privind statul de drept din România este "doar zgomot".

"Mi-e greu să înţeleg cum putem vorbi despre ceva care se numeşte stat de drept, care nu e definit. Câtă vreme politica penală este competenţă naţională şi diferenţele între politicile penale ale statelor membre sunt uriaşe, este imposibil să poţi face orice evaluare. De aceea, din păcate, trebuie să o spun: aici e doar zgomot. Deci tot ce se întâmplă este doar zgomot. Atât şi nimic mai mult", a spus Diaconu.

El a subliniat că aceasta reprezintă o competenţă naţională şi că aşteaptă de la sistemul de justiţie românesc şi de la Parlamentul României să îşi stabilească regulile, "fireşte, după principii europene".

"În rest, din păcate, asta trebuie s-o spun neapărat, în România într-adevăr nu este stat de drept, după părerea mea, n-a apucat să fie. Aşa că e foarte mult de lucru până vom fi acolo. Aştept însă de la următorul parlament să definească statul de drept, în formă şi în fapt", a pledat el.

Eurodeputata PSD Gabriela Zoană şi-a început intervenţia avertizând că, atâta timp cât va reprezenta România în PE, nu va permite nimănui să spună minciuni despre ţara sa.

"România este stat de drept. O spun încă o dată. România este stat de drept. Cu toate acestea, imaginea pe care anumite partide româneşti încearcă să o proiecteze în spaţiul public este total diferită. Interesele electorale ale opoziţiei şi interesele politice ale unor partide europene fac ca imaginea justiţiei din România să fie prezentată în mod eronat", le-a spus ea colegilor din PE.

"Cei care reclamă în Europa nerespectarea de către România a statului de drept sunt aceiaşi care acasă, în ţară, fac presiuni asupra justiţiei, încercând să influenţeze sistemul juridic pentru condamnarea chiar fără probe a unor politicieni sau, dimpotrivă, fac presiuni asupra justiţiei de clemenţă faţă de anumite persoane aflate în cercul lor de influenţă. Atunci când membrii opoziţiei din România sesizează anumite aspecte care li se par neconforme cu legea ar trebui ca în primul rând ei să se oprească din a o mai încălca prin presiunile pe care le fac asupra justiţiei", a mai spus Zoană. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Daniela Juncu)