În România există atacuri la statul de drept şi Consiliul este pe cale să răsplătească statul român, a declarat luni Ingeborg Graessle, din partea Grupului Partidului Popular European, în dezbaterea privind statul de drept în România din plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

Eurodeputata germană s-a declarat deranjată de faptul că Preşedinţia Consiliului nu a fost prezentă la dezbatere. "România este acum la preşedinţia Uniunii Europene şi eu văd că aceştia nu sunt în sală. Iată, n-am mai trecut printr-o asemenea situaţie cu statul de drept până acum niciodată şi niciun alt stat în Uniunea Europeană până acum nu a îndrăznit să facă ceea ce a făcut România. Ar fi fost foarte bine dacă Socialiştii şi Democraţii (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D, din care face parte PSD - n.r.) s-ar fi delimitat mai rapid de ceea ce se întâmplă în România'', a apreciat Graessle.

''Nu putem decât să apelăm la articolul 7 din tratat, ceea ce poate face Comisia Europeană atunci când nu mai există statul de drept'', a avertizat ea, care a apreciat totodată că şi guvernul român este responsabil pentru ceea ce se întâmplă. "Guvernul României este şi victimă şi este şi făptaş şi vedem că este ameninţată independenţa justiţiei şi ce se întâmplă cu corupţia. Vedem un preşedinte de partid (Liviu Dragnea, preşedintele PSD - n.r.) care a fost în prima instanţă condamnat şi este un subiect despre care trebuie să discutăm. Şi cei din S&D trebuie să discute subiectul. Nu trebuie să avem aici standarde duble. Vedem o curte care se ocupă de caz şi care este supusă multor presiuni", a mai declarat eurodeputata germană, potrivit traducerii în limba română a intervenţiei sale.

Ingeborg Graessle s-a referit şi la situaţia fostului procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi, atrăgând atenţia că aceasta "este supusă unor presiuni foarte mari şi unor acte de răzbunare". "Din păcate Consiliul nu a făcut mai nimic la ceea ce se întâmplă şi să vină cu sancţiuni. Şi Consiliul este responsabil pentru ceea ce se întâmplă. Candidatul francez nu poate să fie primul şef al Parchetului european în asemenea condiţii, când există astfel de încălcări foarte clare care au fost făcute şi au fost făcute aceste atacuri asupra candidatei României", a avertizat eurodeputata germană, care a concluzionat că "vorbim de mai mult decât procurorul european, vorbim de încrederea în Europa, în Comisia Europeană".

Întrebată de europarlamentarul PSD Andi Cristea cum explică faptul că în Germania membrii Curţii Constituţionale pot fi membri de partid, Ingeborg Grassle a atras atenţia că nu a acuzat Curtea Constituţională şi a insistat că problemele româneşti trebuie văzute drept chestiuni europene, nu ca ceva care ţine doar de România.

Preşedintă a Comisiei pentru control bugetar, Ingeborg Graessle a făcut parte din comisia de negociere a Parlamentului cu Consiliul pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi românca Laura Codruţa Kovesi, candidatul Parlamentului European pentru acest post. Candidatul preferat de Consiliul UE este procurorul francez Jean-Francois Bohnert.

Procurorul-şef european trebuie să fie desemnat, în comun, de Parlamentul European şi Consiliu.

Negocierile între PE şi Consiliul UE s-au încheiat fără un acord, iar dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care va fi format după alegerile europene din 23-26 mai.AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto:  Inge Grasle / Facebook