Comitetul Consiliului Europei pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane ori degradante (CPT) a exprimat serioase preocupări cu privire la o serie de probleme care persistă în închisorile din România, inclusiv abuzuri asupra deţinuţilor din partea personalului şi violenţe între deţinuţi, precum şi cu privire la numeroase informaţii privind rele tratamente din partea poliţiei, în raportul publicat după vizita efectuată în ţara noastră în februarie anul trecut.

În cursul vizitei din 2018, delegaţia CPT a examinat tratamentul aplicat de către poliţie persoanelor private de libertate şi condiţiile de detenţie a deţinuţilor aflaţi în arest preventiv, din zece centre de detenţie din toată ţara. În plus, delegaţia a vizitat cinci închisori, concentrându-se pe tratamentul deţinuţilor în regim închis şi de maximă siguranţă şi a celor în arest preventiv şi pe furnizarea îngrijirilor medicale.

Raportul consemnează că, deşi în general delegaţia CPT s-a bucurat de o cooperare excelentă din partea autorităţilor române pe timpul vizitei, "principiul cooperării cere, de asemenea, luarea de măsuri decisive pentru îmbunătăţirea situaţiei în lumina recomandărilor cheie ale Comitetului", privinţă în care CPT "a observat lipsa acţiunilor în legătură cu anumite recomandări făcute în rapoartele precedente", în special în ce priveşte situaţia deţinuţilor aflaţi în regim de maximă siguranţă, acţiunile echipelor de intervenţie ale închisorilor şi furnizarea îngrijirii medicale în închisori şi în centrele de detenţie.

Deşi majoritatea persoanelor chestionate de către delegaţia CPT au declarat că au fost tratate corect de poliţişti, deţinuţii au făcut un număr mare de declaraţii privind rele tratamente fizice aplicate de către poliţişti, multe dintre acestea susţinute de dovezi medicale - în special palme, pumni, şuturi şi lovituri de baston aplicate de poliţişti suspecţilor, fie la momentul arestării, fie în timpul interogării la secţia de poliţie, aparent în scopul forţării unei mărturii, notează raportul.

CPT recomandă ca Ministerul de Interne şi Inspectoratul General al Poliţiei Române să transmită un mesaj hotărât privind faptul că relele tratamente aplicate persoanelor deţinute sunt ilegale, denotă lipsă de profesionalism şi vor face obiectul unor sancţiuni corespunzătoare, iar metodele de investigaţie ale poliţiei trebuie să treacă de la o abordare bazată pe mărturii către obţinerea de dovezi clare şi precise printr-o interogare profesionistă a suspecţilor. CPT mai face unele comentarii în legătură cu investigarea acuzaţiilor de vătămare de către poliţie şi recomandă ca procurorii să aplice cu stricteţe criteriile eficacităţii.

Raportul ia act de intenţia autorităţilor române de a păstra centrele de detenţie pentru reţinerea suspecţilor şi deţinuţilor din arest preventiv şi proiectul de a renova vechile clădiri şi de a construi unele noi. Cu toate acestea, CPT continuă să creadă că persoanele deţinute sunt expuse unui risc mai mare de intimidare, presiune şi chiar maltratare în centrele de detenţie ale poliţiei, îngrijorări accentuate de condiţiile materiale precare, îngrijirea medicală necorespunzătoare şi regimul auster pe care îl suportă persoanele reţinute în centrele de detenţie vizitate, şi de aceea CPT recomandă, "încă o dată", ca persoanele arestate preventiv să nu fie ţinute în centrele de detenţie ale poliţiei şi ca autorităţile române să se gândească serios la transformarea centrelor de detenţie în spaţii adecvate arestului preventiv, pe care să le pună sub autoritatea Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

În egală măsură, potrivit CPT, deţinuţii aflaţi în arest preventiv ar trebui să petreacă o parte consistentă a zilei (adică opt ore sau mai mult) în afara celulei, angajaţi în activităţi utile, de natură diversă, iar toate persoanele deţinute, fără excepţie, trebuie să beneficieze de cel puţin o oră pe zi de exerciţii în aer liber, în spaţii dotate corespunzător, de dimensiuni adecvate.

În privinţa minorilor, CPT pune accent pe necesitatea de a le oferi condiţii decente de detenţie şi un regim relevant. În plus, trebuie făcute eforturi de a-i reţine în centre de arest preventiv pe o durată cât mai scurtă posibil.

CPT ia notă de reorganizarea Direcţiei Medicale a Ministerului de Interne şi de emiterea unei Dispoziţii specifice, în aprilie 2016, privind îngrijirea medicală în centrele de detenţie. În lumina observaţiilor Comitetului, aceasta recomandă îmbunătăţirea calităţii îngrijirii medicale, printre altele prin: eliminarea sarcinilor adiţionale pentru medicii Ministerului de Interne; asigurarea respectării confidenţialităţii examinării medicale a persoanelor deţinute; dotarea tuturor centrelor cu echipament medical de bază; introducerea programelor pentru Tratamentul de Substituţie a Opiului pentru toţi deţinuţii dependenţi de opiu; şi efectuarea unor teste complete pentru depistarea bolilor transmisibile.

În ce priveşte penitenciarele, CPT aprobă eforturile depuse începând cu 2014 pentru reforma sistemului penitenciar din România, în special privind dezvoltarea serviciului de eliberare condiţionată, reducerea populaţiei închisorilor cu aproximativ 30%, cât şi introducerea de remedii compensatorii pentru deţinuţii ţinuţi în condiţii de suprapopulare. Suprapopularea din penitenciare nu a fost regăsită în mod egal între sau în cadrul închisorilor, iar nivelurile cele mai grave au fost observate în celulele cu regim închis, cele cu deţinuţi care aşteaptă judecata şi cele de primire (carantină), notează CPT, potrivit căruia spaţiul neîncăpător şi precaritatea din aceste celule, combinate cu timpul insuficient petrecut în afara lor şi lipsa activităţilor pot fi considerate tratament inuman şi degradant.

De asemenea, aceste condiţii nu îi ajută pe deţinuţi să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate şi, mai mult, au repercusiuni serioase asupra furnizării serviciilor medicale către deţinuţi şi asupra nivelului de tensiune şi violenţă din închisori. Agenda de reforme a autorităţilor române trebuie să vizeze ca toţi deţinuţii să fie ţinuţi în condiţii decente şi să beneficieze de minim 4mp de spaţiu personal în celulele cu ocupare multiplă (exclusiv anexa sanitară), se subliniază în raport.

Majoritatea persoanelor întâlnite de către delegaţia CPT au afirmat că au fost tratate corect de personalul închisorii, dar raportul consemnează un mare număr de acuzaţii de vătămări fizice, inclusiv sexuale, asupra deţinuţilor de către personalul închisorii, în special de către membrii forţelor speciale de intervenţie (aşa numiţii "mascaţi"), în penitenciarele din Aiud, Gherla, Iaşi şi Galaţi. Situaţia era deosebit de alarmantă la penitenciarul Galaţi, unde exista un evident climat de teamă şi în legătură cu care CPT recomandă autorităţilor române să demareze o anchetă independentă a procuraturii.

CPT pune de mult sub semnul întrebării raţiunea de a fi şi modul de operare al forţelor speciale de intervenţie care acţionează în acele instituţii ce găzduiesc deţinuţi cărora li se aplică un regim de maximă siguranţă. În lumina observaţiilor delegaţiei, în cursul vizitei din 2018, privind repetate şi numeroase acuzaţii detaliate de vătămare din partea membrilor forţelor de intervenţie, CPT crede că a venit timpul ca autorităţile naţionale să reconsidere existenţa lor, se arată în raport. În schimb, se poate stabili un sistem de primă intervenţie, combinat cu o suplimentare a personalului în aripile de maximă siguranţă şi cu adoptarea unei abordări de securitate dinamică. În acelaşi timp, CPT recunoaşte că poate exista necesitatea unor grupuri specializate de intervenţie la nivel naţional sau regional, care să se ocupe de cazurile grave de dezordine din penitenciare şi subliniază un număr de principii de bază care să guverneze funcţionarea lor.

La nivel general, raportul subliniază necesitatea ca personalul penitenciarelor să răspundă pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, inclusiv păstrarea integrităţii fizice şi mintale a deţinuţilor. Un accent deosebit este pus pe responsabilităţile de supraveghere ale cadrelor de conducere şi cadrelor medii, care trebuie să acorde o atenţie specială acţiunilor personalului aflat în subordine, cât şi instruirii lucrătorilor din penitenciar în tehnici de control şi imobilizare. În plus, conducerea fiecărei închisori trebuie să amintească personalului că abuzul verbal, în special cel de natură rasistă, cât şi provocarea deţinuţilor sunt lucruri neprofesioniste şi inacceptabile. Mai mult, toţi gardienii trebuie instruiţi, ca parte a educaţiei lor profesionale de bază, în privinţa interacţiunii cu deţinuţii cu dizabilităţi şi în privinţa sprijinului pe care să-l ofere acestora.

Raportul analizează totodată câteva decese în închisoare şi recomandă să se întreprindă o anchetă completă în cazul fiecărui deces, de către o autoritate independentă de sistemul penitenciarelor. Aceste anchete trebuie să stabilească, între altele, cauza morţii, faptele care au dus la deces, inclusiv orice factori care au favorizat decesul şi dacă acesta ar fi putut fi evitat.

În acelaşi timp, raportul remarcă faptul că în toate închisorile vizitate condiţiile materiale erau în general precare, cum ar fi pereţi scorojiţi, igrasie, acces insuficient la lumină naturală şi ventilaţie inadecvată, anexe sanitare cu mucegai pe tavan şi pereţi, ţevi ruginite şi instalaţii defecte, iar ca şi în cazul vizitelor anterioare deţinuţii din penitenciarele vizitate primeau porţii mici şi inadecvate de hrană, absenţa fructelor şi legumelor fiind "frapantă".

În special, tot personalul care lucrează cu deţinute trebuie să primească o instruire care să le permită să înţeleagă şi să abordeze necesităţile biologice şi de gen specifice femeilor, subliniază CPT.

Delegaţia CPT a observat de asemenea că serviciile medicale din închisorile vizitate nu erau satisfăcătoare în cele mai multe cazuri la momentul vizitei, conflictele de interese ale personalului medical reprezentând o problemă majoră care submina încrederea pacienţilor în medicii lor. Autorităţile trebuie să se asigure că personalul medical este cu adevărat independent de personalul închisorii, iar în acest scop, trebuie să se ia serios în considerare transferul de responsabilitate pentru personalul medical către Ministerul Sănătăţii. Raportul mai face o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea calităţii îngrijirii medicale a deţinuţilor, inclusiv creşterea numărului personalului; dotarea cu echipament medical de bază şi de urgenţă în închisori; garantarea confidenţialităţii medicale; îmbunătăţirea sistemului de înregistrare a vătămărilor corporale; asigurarea unui examen medical detaliat la intrarea în penitenciar; şi adoptarea unei strategii complete pentru sprijinirea deţinuţilor care au probleme cu drogurile. Mai mult, toate închisorile trebuie să aibă un serviciu psihiatric, asigurat de un psihiatru şi asistente medicale de psihiatrie, iar autorităţile trebuie să întreprindă o revizuire cuprinzătoare a felului în care îngrijirea psihiatrică este oferită deţinuţilor, mai menţionează raportul.

Raportul CPT a fost publicat împreună cu răspunsul autorităţilor române. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)