Participanţii la cel de-al VIII-lea Summit european al regiunilor şi oraşelor au adoptat vineri Declaraţia de la Bucureşti, intitulată "Construirea UE de la temelie, împreună cu regiunile şi oraşele", document care exprimă convingerea aleşilor la nivel regional şi local că ''Uniunea Europeană are nevoie de oraşele şi regiunile sale în aceeaşi măsură în care ele au nevoie de Uniunea Europeană''.

În cadrul summitului găzduit de Palatul Parlamentului, declaraţia a fost predată oficial vineri preşedintelui Klaus Iohannis de către preşedintele Comitetului European al Regiunilor (CoR), Karl-Heinz Lambertz, şi constituie contribuţia aleşilor la nivel local şi regional din Uniunea Europeană la pregătirea agendei strategice 2019-2024 care va fi prezentată liderilor UE la Sibiu, pe 9 mai 2019.

În intervenţia sa, preşedintele CoR i-a adresat preşedintelui Iohannis rugămintea de a prezenta Declaraţia de la Bucureşti liderilor de stat şi de guvern care vor participa, peste opt săptămâni, la Summitul de la Sibiu.

''Uniunea Europeană, construită pe principiile libertăţii, solidarităţii, democraţiei, respectării drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a statului de drept, a adus populaţiei din Europa o perioadă durabilă de pace şi dezvoltare. Europa se transformă cu o viteză fără precedent în contextul globalizării, revoluţiei digitale, schimbărilor climatice şi demografice. Dacă nu dorim ca integrarea europeană să devină un proces reversibil, aceste transformări, care cristalizează inegalităţi sociale, economice şi teritoriale, trebuie să fie însoţit, configurat şi reglementat printr-un efort concertat al tuturor nivelurilor de guvernare, în special în condiţiile în care o treime din cheltuielile publice şi peste jumătate din investiţiile publice se realizează la nivel subnaţional'', menţionează Declaraţia de la Bucureşti.

Documentul include zece măsuri care vizează consolidarea fundamentului democratic al Uniunii Europene şi întărirea acţiunilor UE pe plan local pentru a construi un viitor mai bun pentru cetăţenii europeni.

Referitor la consolidarea fundamentului democratic al Uniunii Europene, aleşii locali şi regionali susţin că guvernanţa pe mai multe niveluri este esenţială pentru a asigura o participare activă şi echitabilă a tuturor nivelurilor guvernamentale într-un spirit de încredere, această cooperare loială între toate nivelurile fiind esenţială pentru ca UE să poată să îşi îndeplinească obiectivele de progres economic şi social pentru cetăţenii săi, indiferent de locul în care trăiesc.

De asemenea, punerea în aplicare a noţiunii de "subsidiaritate activă" este importantă pentru luarea unor decizii care să reflecte valoarea adăugată europeană şi care să fie cât mai apropiate de cetăţeni, într-un mod pe deplin responsabil, eficient şi transparent.

O altă măsură vizează creşterea nivelului de descentralizare, cu respectarea cadrelor naţionale, în vederea sporirii transparenţei, a responsabilităţii şi a calităţii elaborării politicilor.

În acelaşi timp, va trebui consolidată legătura dintre UE şi cetăţenii săi, aleşii regionali şi locali susţinând solicitarea referitoare la existenţa mai multor canale de participare democratică.

''Este esenţială sensibilizarea cetăţenilor UE, în special a tinerilor, cu privire la dimensiunea europeană a identităţii şi cetăţeniei lor, în special prin educaţie, cultură şi responsabilizarea tinerilor, în vederea cultivării sentimentului de apartenenţă la proiectul european'', se mai arată în declaraţie.

În ceea ce priveşte consolidarea acţiunilor UE pe plan local pentru a construi un viitor mai bun pentru cetăţenii europeni, declaraţia prevede că oraşele şi regiunile ar trebui să aibă, de asemenea, capacitatea de a-şi juca pe deplin rolul în realizarea tranziţiei către o Europă durabilă şi neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

''Piaţa unică ar trebui să fie completată cu politici care să garanteze exercitarea libertăţilor pieţei unice de către toţi şi respectarea echităţii şi justiţiei sociale. Ar trebui consolidată dimensiunea socială a UE pentru ca drepturile sociale să fie puse pe picior de egalitate cu drepturile economice. Politicile europene în domeniul incluziunii sociale şi, în special, politicile privind integrarea migranţilor nu pot avea succes dacă autorităţile locale şi regionale nu dispun de mijloace adecvate şi de acces direct la finanţare adecvată din partea UE'', indică documentul citat.

O altă măsură are în vedere eliminarea decalajelor economice, sociale şi teritoriale persistente, ce rămâne o provocare majoră pentru viitorul UE. În această privinţă, aleşii regionali şi locali din UE susţin că politica de coeziune, mai ales prin intermediul cooperării teritoriale europene, ar trebui menţinută după 2020 pentru toate regiunile, bazându-se pe principiile unei abordări întemeiate pe realitatea zonei, pe parteneriate europene, pe gestiune partajată şi guvernanţă pe mai multe niveluri.

Potrivit declaraţiei, nivelul investiţiilor publice din UE rămâne prea scăzut pentru a oferi infrastructura şi serviciile publice adecvate şi, prin urmare, este esenţial să se reducă deficitul în materie de investiţii publice, UE trebuind să asigure autorităţilor locale şi regionale marja de manevră necesară pentru a sprijini investiţiile.

''Liderii UE trebuie să doteze Uniunea Europeană cu un buget ambiţios, care să-i permită să facă faţă provocărilor viitoare şi să elaboreze politici UE pe termen lung şi sustenabile. Într-un context de urgenţă politică, socială şi de mediu solicităm, prin urmare, un acord rapid privind următorul cadru financiar multianual, în conformitate cu orientările deja stabilite de Parlamentul European şi Comitetul European al Regiunilor'', se arată în încheierea Declaraţiei de la Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)