Politica de coeziune a Uniunii Europene a fost legată întotdeauna de coeziunea teritorială şi esenţa ei este de a rămâne la nivel regional şi local, a apreciat joi comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, în dezbaterea ''Coeziunea teritorială pentru a aduce împreună cetăţenii UE'', din cadrul Summitului european al regiunilor şi oraşelor ce are loc la Palatul Parlamentului.

Oficialul european a spus că politica de coeziune nu poate constitui o provocare pentru abordarea teritorială ci, dimpotrivă, ea poate contribui eficient la atingerea obiectivelor stabilite la nivel local şi regional în ţările membre ale UE.

Creţu a amintit că executivul comunitar a propus 80 de măsuri de simplificare a regulilor referitoare la politica de coeziune, în interesul beneficiarilor finali ai acesteia, cetăţenii europeni.

Reprezentanta CE a reamintit că în derularea programelor operaţionale cu finanţare europeană este esenţial să existe proiecte de calitate, care să aducă avantaje concrete cetăţenilor europeni.

În intervenţia sa, Juraj Droba, preşedintele regiunii metropolitane Bratislava, a estimat că politica de coeziune este unul dintre cei mai importanţi piloni ai Uniunii Europene şi are o contribuţie substanţială la eliminarea disparităţilor între regiuni, la modernizarea infrastructurii locale şi la ajutarea găsirii de locuri de muncă.

Droba a anunţat că, pentru a fi mai aproape de cetăţenii slovaci, a decis să fie 'free taxi driver' pe data de 25 mai, când în Slovacia vor avea loc alegeri europarlamentare.

Preşedintele delegaţiei britanice la Comitetului European al Regiunilor, Albert Bore, a opinat că UE trebuie să găsească un limbaj adecvat astfel încât cetăţenii europeni să înţeleagă mai bine ce reprezintă politica de coeziune şi care sunt beneficiile acesteia în viaţa lor de zi cu zi. El a criticat faptul că în multe state membre se manifestă tendinţa de centralizare a gestionării fondurilor aferente politicii de coeziune a UE.

În mai anul trecut, Comisia Europeană a prezentat bugetul pentru perioada 2021 - 2027, o inovaţie majoră fiind consolidarea legăturii dintre finanţarea Uniunii Europene şi statul de drept. În ansamblu, Comisia a propus un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în preţurile din 2018) pentru perioada 2021 - 2027, echivalentul a 1,11% din venitul naţional brut al UE27. Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08% din venitul naţional brut) în credite de plată (în preţurile din 2018). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare - principalul instrument al UE de finanţare a cooperării pentru dezvoltare cu ţări din Africa, zona Caraibilor şi Pacific şi care în prezent este un acord interguvernamental.

În acelaşi timp, executivul UE a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii şi în care se poate îmbunătăţi eficienţa. Comisia a propus, astfel, o reducere moderată a finanţării pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune - cu aproximativ 5% în cazul fiecăreia dintre ele - pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puţine resurse, şi că pot inclusiv sprijini noi priorităţi. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale şi în integrarea pe termen lung a migranţilor.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului şi acordarea unei priorităţi mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim.

În cadrul Summitului european al regiunilor şi oraşelor sunt dezbătute subiecte precum coeziunea şi integrarea socială în regiuni şi oraşe, construirea unui viitor durabil în regiunile şi oraşele UE, coeziunea teritorială, consolidarea democraţiei europene prin participarea cetăţenilor prin intermediul autorităţilor locale şi regionale, aşteptările liderilor tinerilor de la UE. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu; editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)