Echipa de negociere a Parlamentului European cu Consiliul pentru poziţia de procuror-şef al Parchetului European va fi formată din trei eurodeputaţi, a anunţat pe contul său de Facebook europarlamentarul român liberal Marin-Jean Marinescu, care a reprezentat PPE în reuniunea de joi a Conferinţei Preşedinţilor din PE unde s-a luat această decizie şi unde a fost susţinută nominalizarea fostei şefe a DNA, Laurei Codruţa Kovesi, pentru acest post.

"Sunt bucuros să anunţ că propunerea mea a fost acceptată de Conferinţa Preşedinţilor. Echipa de negociere cu Consiliul pentru poziţia de procuror şef al Parchetului European va fi formată din trei persoane", a scris Marinescu.

Potrivit acestuia, cei trei eurodeputaţi sunt britanicul Claude Moraes (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - S&D), preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), eurodeputata germană Ingeborg Grässle (Grupul Partidului Popular European - PPE), preşedinta Comisiei pentru control bugetar (CONT), şi eurodeputata olandeză Judith Sargentini (Grupul Verzilor), vicepreşedintă a Comisiei LIBE.

Decizia privind numărul de membri şi componenţa echipei de negociere a PE cu Consiliul a fost luată în cadrul Conferinţei Preşedinţilor, din care fac parte preşedintele PE, Atonio Tajani, şi liderii grupurilor politice.

Potrivit Grupului PPE şi Grupului Verzilor din PE, Conferinţa Preşedinţilor a susţinut nominalizarea Laurei Codruţa Kovesi, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European.

Laura Codruţa Kovesi a obţinut la 27 februarie cele mai multe voturi în Comisia LIBE a Parlamentului European, după audierile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European, propunerea fiind trimisă Conferinţei Preşedinţilor.

Laura Codruţa Kovesi a primit 26 de voturi, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 22 de voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot.

În votul consultativ din 26 februarie din Comisia pentru control bugetar (CONT), Laura Codruţa Kovesi a primit 12 voturi, fiind urmată de Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de Andres Ritter, cu un vot.

Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma unor negocieri.

Marin-Jean Marinescu, care a reprezentat PPE în Conferinţa Preşedinţilor, a scris miercuri pe Facebook: "Lucrurile stau după cum urmează: Consiliul are o listă de priorităţi, cu reprezentantul Franţei pe primul loc şi doamna Kovesi pe locul doi. Parlamentul European are o altă listă, potrivit voturilor din LIBE şi CONT, în care doamna Kovesi este pe primul loc, iar candidatul Franţei pe locul doi. Cei care vor reprezenta Parlamentul European în aceste negocieri nu au voie să devieze de la poziţia dată prin vot de comisiile LIBE şi CONT. Din partea Consiliului vor fi prezenţi la negocieri reprezentanţii Finlandei, Croaţiei şi Portugaliei, următoarele preşedinţii ale Consiliului, care nu au candidaţi pentru Procurorul European".

Parchetul European, care ar urma să devină operaţional până la sfârşitul lui 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie, care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editori online: Irina Giurgiu, Ady Ivașcu)