Preşedinţia română a Uniunii Europene poate arăta, potrivit priorităţilor sale, că este nevoie de mai multă coeziune, mai mult realism şi mai multă imparţialitate în abordarea dosarelor interne ale Europei şi poate contribui la reducerea clivajului care prinde contur între estul şi vestul Europei şi care nu este în interesul ei, într-un context în care se pregăteşte pentru Brexit - probabil cel mai mare seism din istoria sa -, iar mesajul european de pace şi valorile sale democratice sunt ameninţate, scrie Henri Paul, fost ambasador al Franţei în România, în publicaţia franceză La Croix.

Henri Paul, care a fost ambasador în România în perioada 2007-2012 şi este autorul unei recente cărţi despre România ("La Roumanie - Au carrefour des empires" (România - la intersecţia imperiilor) face precizări în legătură cu valul de clişee propagate împotriva acestei ţări europene într-un moment în care tocmai a preluat preşedinţia Consiliului UE, într-un articol intitulat "Da, România este calificată pentru a prezida Europa".

Europa "se pregăteşte pentru ceea ce va fi probabil cel mai mare seism din istoria sa, Brexitul, iar în acelaşi timp iniţiativele sale politice sunt în impas, după acum arată situaţia politicii externe şi de securitate comună: la 25 de ani de la Tratatul de la Maastricht prin care a fost creată, Europa nu a reuşit să-şi convingă cetăţenii că poate vorbi pe o singură voce în lume, iar mesajul ei de pace şi valorile sale democratice sunt ameninţate. Nu reuşeşte să găsească soluţii comune în faţa imigraţiei şi terorismului, deşi acestea sunt principalele două preocupări ale cetăţenilor europeni, înaintea economiei şi schimbărilor climatice", constată Henri Paul.

În acest context, fostul ambasador subliniază că România "nu doar că este capabilă, ci este calificată pentru a ocupa" funcţia de "mediere şi bune oficii care este preşedinţia Consiliului UE".

Henri Paul menţionează între altele în text că "în mai puţin de 40 de ani România a devenit una din ţările UE cu cele mai mari contribuţii la PIB ale sectorului IT&C şi face parte din cele trei ţări ale UE cu cea mai rapidă creştere economică pe ultimii zece ani".

În acelaşi timp însă, notează el, România "rămâne o ţară a marilor contraste, cu o populaţie rurală foarte importantă şi cu inegalităţi care trebuie reduse".

"În plan politic, contrar a ceea ce am citit, valorile democratice sunt împărtăşite în mod unanim, iar ataşamentul faţă de UE este cu zece puncte peste media din alte ţări ale UE", remarcă totodată Henri Paul, pentru a conchide că în România - "această societate şi această democraţie mai subtile decât s-ar crede" - opoziţia este vizibilă, iar pentru a-i împiedica pe cei care "vor să revină asupra progreselor democratice de după intrarea în UE nu este nevoie şi ar fi chiar contraproductiv să se agite spectrul sancţiunilor". AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)