Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene nu se va abate de la principiile respectării valorilor comune europene, drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi statului de drept, a dat asigurări miercuri ministrul justiţiei Tudorel Toader, în cadrul prezentării priorităţilor în domeniul justiţiei în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European (LIBE).

''Ne dorim, în mod evident, o strâns colaborare cu dumneavoastră, Comisia individual, cu Parlamentul European, pentru că numai împreună putem atinge obiectivele strategice stabilite în priorităţile legislative ale Uniunii. Sigur, nu ne vom abate de la reguli. Sigur, vom folosi tehnicile de negociere. Sigur, vom apela la metoda consensului, unde este posibilă, la compromis, de asemenea, unde este necesar. Trebuie să continuăm ceea ce dumneavoastră aţi realizat până în prezent, ceea ce preşedinţiile anterioare au atins ca nivel de reglementare ca standarde europene în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, astfel încât să promovăm politici orientate către cetăţeni, să sporim încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, să sporim încrederea cetăţenilor în proiectul şi viitorul Uniunii Europene. Urmează o perioadă cu provocări. Împreună cred, sunt convins, că le vom depăşi, că ne vom atinge obiectivele pe care ni le-am propus în perioada de referinţă, perioada Preşedinţiei române (a Consiliului UE, n.red.). Dorim o preşedinţie eficientă, dorim o preşedinţie bazată pe strânsă colaborare, o preşedinţie orientată spre rezultate în sensul proiectelor preconizate pe care le avem pe rol'', a spus Toader în faţa eurodeputaţilor membri ai LIBE.

El a anunţat că, în exercitarea activităţii în domeniul justiţiei, Preşedinţia română a Consiliului UE va respecta tradiţiile şi sistemele juridice diferite ale statelor şi va continua consolidarea încrederii reciproce între sistemele de justiţie din statele membre.

O prioritate în domeniul justiţiei va fi avansarea în dosarul creării Parchetului European, proiect extrem de important pentru combaterea infracţionalităţii în Uniunea Europeană. Parchetul European ar trebui să fie operaţionalizat până cel mai târziu în noiembrie 2020. În condiţiile în care ''criminalitatea urcă la nivel european şi internaţional, mijloacele de combatere trebuie la rândul lor să urce la nivel european şi internaţional'', a spus Toader.

''Doamna Macovei, aţi spus că dorim să extindem competenţele Parchetului European înainte ca el să devină operaţional. Nu, n-am spus şi nici nu e posibil pentru că asta ar presupune modificarea articolului 86 din Tratat, trebuie să examinăm cu atenţie iniţiativa Consiliului European, concluziile Consiliului şi propunerea Comisiei (Europene)'', a explicat ministrul român.

Toader a susţinut o remarcă făcută de unul dintre membrii LIBE conform căreia mandatul unui demnitar, indiferent de rangul şi gradul de reprezentare, este de a promova valorile naţionale, valorile europene şi nu de a denigra ţara de origine. ''Vreau să vă spun că lucrez în momentul acesta la un Codex penal european, toate codurile din Europa, din fiecare ţară le am făcute şi comentate, sunt ţări cu stat de drept structurat ridicat, mai înalt decât România, care sancţionează denigrarea ţării respective de către demnitarul cel care e împuternicit să îl reprezinte. Dacă nu poate să îi aducă beneficii e obligat să nu îi aducă deservicii, dar sigur că aici este o altă discuţie'', a afirmat ministrul român.

Acesta a ţinut să răspundă criticilor exprimate de mai mulţi eurodeputaţi din LIBE care şi-au manifestat îngrijorarea legată de situaţia statului de drept şi de corupţia din România. ''O temă naţională la care aţi făcut referire prea mulţi dintre dumneavoastră ca să mă uit la ceas şi să nu răspund - aceea privind riscul statului de drept în România, a justiţiei, a faptului că se intenţionează emiterea unei ordonanţe de urgenţă, spunea cineva pentru anularea a aproape 100 de condamnări. Vreau să vă spun că judecata pe care noi o facem, vorbesc despre mine, trebuie să fie o judecată bazată pe informaţii corecte şi nu altcumva. Nu ştiu dintre dumneavoastră câţi aveţi informaţia riguros exactă a contextului şi împrejurărilor'', a explicat Tudorel Toader.

''În nicio ţară instanţa supremă nu constituie complete cu încălcarea legii, legea spune din 2014: completul de cinci se constituie prin tragere la sorţi aleatorie, că de aia ai dreptul la un proces echitabil, obiectiv ş.a.m.d. Din 2014 instanţa supremă n-a respectat această prevedere imperativă şi patru judecători au fost traşi la sorţi aleatoriu, preşedintele, vicepreşedintele instanţei supreme erau preşedinţi de drept din respectivele complete. Curtea Constituţională a spus că din 2014 procesele acestea au fost viciate prin nelegala constituire a completului. Şi atunci a mai existat încă o decizie prin care Curtea Constituţională a spus: da, a existat un conflict juridic de natură constituţională, prin faptul că procurorii au încheiat protocoale. Şi au oferit competenţe altor autorităţi, competenţe altele decât cele prevăzute în lege, pentru a face urmărire penală. Noi nu vrem ca printr-o astfel de contestaţie în anulare cineva să scape de pedeapsă. Dar românului într-o ţară europeană într-un stat de drept din 2019 nu poţi să îi spui: ai fost judecat de un complet nelegal constituit cum spune legea, cum a spus Curtea Constituţională, dar în numele stabilităţii raporturilor juridice rămâi în puşcărie. Noi vrem redeschiderea acelor dosare, dar nu numai (pentru) cei condamnaţi, ci şi (pentru) cei achitaţi, ca în felul acesta fiecare să vadă dacă au fost condamnaţi de un complet nelegal constituit, dar dacă a fost condamnat pe probe legal administrate de judecători legal abilitaţi. Asta vă rog să reţinem şi, repet, diferenţa nu se referă numai la condamnaţi, ci la toate procesele din perioada completelor nelegal constituite'', a insistat ministrul român al justiţiei.

Referitor la respectivele critici privind situaţia statului de drept în România, după încheierea audierii din LIBE ministrul Toader a declarat presei că ''din păcate, de multe ori realitatea diferă de ceea ce este perceput''.

''Fie nu există informaţie corectă, completă, fie uneori nu se vrea cunoaşterea informaţiei. Cert este că am primit două categorii de întrebări, primite în calitate de preşedinte al Consiliului JAI, dar întrebări cu specific naţional legate de calitatea de ministru al justiţiei. În sinteză am răspuns. A fost şi întrebarea aceea cu proiectata ordonanţă de urgenţă, am încercat să explic contextul în care se poartă discuţia după decizia Curţii Constituţionale şi am subliniat faptul că nu se adresează numai celor care au fost condamnaţi, ci în egală măsură şi celor care au fost achitaţi. (...) Eu aş spune, în momentul în care vom dezvolta subiectul, că sunt argumente de Curte Europeană, argumente ale Curţii Constituţionale, argumente ale Curţii de Justiţie de la Luxemburg care arată că intruziunea în drepturile şi libertăţile fundamentale nu este justificată de nimic altceva. Repet, nu se doreşte decât un acces al cetăţeanului la un judecător independent şi obiectiv numit'', a menţionat oficialul român.

O idee accentuată de Toader în faţa membrilor LIBE şi reluată în faţa jurnaliştilor români prezenţi a fost aceea că statul de drept se structurează de la o ţară la alta, că are grade de structurare diferite şi că el trebuie să se consolideze după principii comune. Aceste principii sunt ''valorile europene, procesul ireversibil de legiferare şi consolidare, respectarea exigenţelor constituţionale, respectarea exigenţelor izvorâte din jurisprudenţa Curţii Europene, respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, Mecanismul de Cooperare şi Verificare - pentru cine-l are din păcate, cum suntem noi. Şi mai spuneam un lucru: faptul că acest organism consultativ, Comisia de la Veneţia, formulează recomandări diferite la state diferite, acolo unde este cazul, este o dovadă indiscutabilă a faptului că statele de drept sunt la nivele diferite de structurare. Important este că tindem cu toţi spre aceiaşi parametri, prin valorificarea şi receptarea valorilor europene'', a spus ministrul român.

El a precizat că în domeniul justiţiei Preşedinţia română a Consiliului UE a preluat de la cea austriacă 15 dosare, dintre care majoritatea sunt legislative. ''Ne dorim să avansăm cu toate dosarele cât mai mult, dar asta nu depinde numai de noi, depinde de partenerii din Consiliu, de ceilalţi co-legislatori'', a afirmat Tudorel Toader după audierea din LIBE. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Ioana Matei, editori online: Irina Giurgiu, Ady Ivaşcu)

Citiţi şi:

* #Romania2019.eu/ Mai mulţi eurodeputaţi din LIBE s-au declarat îngrijoraţi de situaţia din România

* #Romania2019.eu/ Carmen Dan: Vom acţiona pentru o Europă prosperă, sigură, unită şi mai aproape de cetăţeni