Premierul român Viorica Dăncilă şi-a exprimat marţi, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, speranţa că Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene va avea o cooperare eficientă cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European în primul semestru al acestui an, astfel încât să se asigure stabilitate şi consens pentru dosarele şi provocările existente pe agenda europeană.

Şefa executivului român a prezentat, în Parlamentul European reunit în sesiune plenară la Strasbourg, priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului UE, rol pe care ţara noastră îl asigură în primul semestru al acestui an.

''Sinceră să fiu, mă aşteptam la propuneri, mă aşteptam la soluţii, la o abordare pozitivă astfel încât toţi cetăţenii europeni care astăzi privesc către noi să vadă în luările de poziţii răspunsuri la problemele care îi preocupă, răspunsuri la problemele existente pentru diferite categorii sociale, pentru diferite regiuni şi pentru diferite ţări. Aşa cum am spus într-o luare de cuvânt anterioară, nu am venit să dau socoteală pentru anumite lucruri, am venit aici în Parlamentul European ca prim-ministru al României pentru a găsi împreună soluţii care să facă o Uniune Europeană puternică, o Uniune care să fie mult mai apropiată de cetăţeni din toate statele membre. Vreau să mulţumesc domnului vicepreşedinte (al Comisiei Europene, Andrus Ansip, n.red.) pentru cuvintele frumoase, pentru încrederea pe care Comisia o acordă Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră şi sunt convinsă că împreună cu Comisia Europeană, cu Parlamentul European vom asigura stabilitate şi consens pentru dosarele şi provocările pe care le avem pe agenda europeană'', a spus Viorica Dăncilă, la finalul dezbaterii din plenul PE, în care le-a răspuns eurodeputaţilor care i-au adresat întrebări în intervenţiile lor.

Dăncilă i-a răspuns eurodeputatului Theodor Stolojan, reprezentant al grupului europarlamentar al PPE, care atenţionase că guvernul român are mulţi miniştri noi care nu au experienţa negocierilor europene, motiv pentru care, în opinia sa, premierul român ar trebui să le ceară acestora să ţină cont de recomandările Reprezentanţei Permanente a României la Bruxelles. ''Domnule Stolojan, miniştrii noi au experienţă, au asigurat preşedinţia din umbră şi au luat legătura atât cu preşedinţii comisiilor din Parlamentul European, cât şi cu comisarii de linie referitor la fiecare domeniu în parte. Cu siguranţă ne sprijinim pe secretariatul general al Consiliului UE. Vă rog să nu plecaţi cu ideea preconcepută că miniştrii din cabinet nu gestionează dosarele sau că nu vor fi în stare să dea răspunsuri pozitive la problemele pe care le au de rezolvat. Din partea dumneavoastră ca şi român mă aşteptam să aveţi încredere în miniştrii României şi în capacitatea României. Îmi spuneţi despre obligaţia primului-ministru de a se întâlni cu primi-miniştrii din Franţa sau din Olanda. Am toată deschiderea să fac acest lucru, să merg în parlamentul olandez şi să transmit preşedintelui României să abordeze aceste subiecte în Consiliul European, pentru că dânsul participă la Consiliul European'', a afirmat Dăncilă.

Şefa executivului de la Bucureşti i-a răspuns şi liderului grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, care în intervenţia sa afirmase că Preşedinţia română a Consiliului UE moşteneşte două situaţii de declanşare a articolului 7 din tratat, în cazul Ungariei şi Poloniei, şi îşi exprimase speranţa ca, în timpul Preşedinţiei române, să nu apară un al treilea caz de acest fel, chiar împotriva guvernului de la Bucureşti, pe motiv că executivul român ignoră recomandările Comisiei de la Veneţia.

''Îmi pare rău că domnul Verhofstadt a plecat de aici; vreau să îl asigur că noi cunoaştem dosarele şi provocările pe care le avem în faţă, tocmai de aceea am cerut consens pentru că avem nevoie de co-decizie, avem nevoie de consens şi vom lucra la această direcţie. În acelaşi timp mă aşteptam ca un lider de grup politic să vină cu aprecieri legate de agenda europeană, nu de probleme interne ale unei ţări care tocmai a preluat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pentru credibilitate, trebuie să vorbim în cunoştinţă de cauză şi aş vrea să ştiu din partea domnului Verhofstadt ce reproşează guvernului României. În acelaşi timp îi solicit domnului Verhofstadt să îi lase pe români să hotărască singuri, să creadă în onestitatea lor şi să nu încerce să inducă propriile convingeri către români'', a afirmat Dăncilă.

În răspunsul dat liderei grupului europarlamentar al Verzilor, Ska Keller, care a spus că mii de români au ieşit în stradă pentru buna guvernare, Viorica Dăncilă a evocat ''creşterea economică de peste 4%, deficitul economic 2,92%, şomajul sub 4%, investiţii în România crescute cu peste 10%''. ''Cred că aceasta înseamnă bună guvernare. Şi cred că dezinformările unor colegi din Parlamentul European au indus această percepţie. Dacă vreţi, vă trimitem toate cifrele şi tot ceea ce a făcut guvernul României pentru a asigura creşterea nivelului de trai şi o bună guvernare pentru România şi pentru români'', a insistat premierul român.

Din partea Comisiei Europene, Andrus Ansip, vicepreşedinte pentru piaţa unică digitală, a ţinut să remarce că în timpul Preşedinţiei române a Consiliului UE vor avea loc Brexit-ul, alegerile din luna mai pentru Parlamentul European şi negocierile în desfăşurare despre viitoarea perspectivă financiară multianuală (2021-2027).

''În acelaşi timp, trebuie să încheiem negocierile privind 242 de diferite propuneri. 'Ne propunem să reuşim împreună', a spus săptămâna trecută preşedintele Klaus Iohannis la Bucureşti. În timpul vizitei Colegiului Comisarilor la Bucureşti, am înţeles clar că miniştrii români iau aceste cuvinte în serios. Aştept cu nerăbdare să vedem o cooperare fructuoasă între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Preşedinţia română a Consiliului UE'', a spus Ansip. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, redactor video: Sergiu Olteanu, grafician: Ioana Matei, editori online: Irina Giurgiu, Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* #Romania2019.eu/ Dezbaterea în PE privind priorităţile Preşedinţiei României a Consiliului UE, marcată de încurajări, dar şi de critici dure