"Consiliul Uniunii Europene (UE) are un rol în ceea ce priveşte alegerile pentru Parlamentul European şi de aceea am adăugat tema dezinformării ca o temă importantă, care poate fi văzută şi din perspectiva faptului că dorim ca aceste alegeri să fie cât mai ferite de orice fel de interferenţe din afară", a declarat marţi, la Strasbourg, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba.

Ministrul a declarat, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii români la Parlamentul European, că principalul dosar al preşedinţiei române a Consiliului UE va fi cadrul financiar multianual 2021-2027, dar că au fost adăugate şi "teme specifice momentului".

"Am adăugat şi teme specifice momentului, să nu uităm că Consiliul Afaceri Generale are şi funcţiuni de relaţii instituţionale, ceea ce înseamnă că este formaţiunea Consiliului care are un rol în ceea ce priveşte alegerile pentru Parlamentul European şi de aceea am adăugat tema dezinformării ca o temă importantă, care poate fi văzută şi din perspectiva faptului că dorim ca aceste alegeri să fie cât mai ferite de orice fel de interferenţe din afară. Bineînţeles, am completat-o şi cu o discuţie care este foarte logică şi merge în continuarea discuţiei despre dezinformare şi anume discuţia despre cum comunicăm mai bine Europa. Este foarte important să nu lăsăm niciun spaţiu liber, să comunicăm cât mai bine Europa", a afirmat George Ciamba, care a avut la Strasbourg o serie de întâlniri cu oficiali din cadrul Parlamentului European.

În ceea ce priveşte măsurile de prevenire a dezinformării, el a afirmat că, la fel ca în cazul securităţii cibernetice, discuţia este legată de atribuire. Practic, totul depinde de "cât de mult poţi să atribui un anumit tip de atacuri cibernetice sau de ştiri false sau chestiuni care ţin de securitatea naţională unui stat sau unei entităţi, pentru că în momentul în care poţi să realizezi un anumit tip de atribuire poţi să ai şi mecanisme de sancţiune ale celor care propagă astfel de lucruri".

Întrebat ce măsuri intenţionează să promoveze România ca Preşedinţie a Consiliului UE pentru a descuraja practicile de "fake news" şi dezinformare, ministrul delegat pentru afaceri europene a precizat că există două aspecte ale problemei.

"Pe de o parte este chestiunea legată de atacuri cibernetice şi România deja a avut o iniţiativă, alături de alte şase state care sunt pe aceeaşi lungime de undă, de a avea legislaţie europeană care să poată să ducă la atribuirea de atacuri cibernetice. În ceea ce priveşte chestiunea de fake news, ea este tratată diferit. Este vorba despre Codul de bune practici (al Ministerului Afacerilor Externe - n.r.), este vorba de modul cum facem distincţia între dreptul la liberă informare al cetăţeanului şi a nu propaga ştiri ca fake news care au ca ţintă, plecând de la nişte lucruri care nu există, crearea de stări emoţionale, care se transferă şi asupra proceselor electorale, având capacitatea de a influenţa de multe ori chiar şi alegerile", a declarat George Ciamba.

El a prezentat drept exemple în acest sens referendumul din Catalonia şi situaţia din Franţa. "Putem observa că am avut în ultimul timp foarte prezentă această temă ca mijloc de propagare inclusiv a unor fenomene nedorite, agresivitate, violenţă", a mai spus Ciamba.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)