Proporţia românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creştere şi peste media europeană (52%, faţă de o medie europeană de 43%), iar 51% dintre români sunt de părere că vocea lor contează în Uniunea Europeană, relevă Eurobarometrul standard din toamna 2018 (EB90), dat vineri publicităţii de Comisia Europeană.

Studiul arată că 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 42% şi că 56% dintre români au o percepţie pozitivă asupra situaţiei economiei europene, faţă de o medie UE de 49%.

În ceea ce priveşte situaţia pieţei muncii, 48% dintre români sunt optimişti, comparativ cu o medie UE de 44%.

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că vocea lor contează în UE (49%, în creştere cu patru puncte procentuale faţă de primăvara anului 2018), în timp ce 47% susţin contrariul (în scădere cu două puncte procentuale faţă de primăvara anului 2018). În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenţilor consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari înregistrându-se în Danemarca (73%), Suedia (71%) şi Germania (70%).

Încrederea în UE este stabilă (42%), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (faţă de 15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65%), Danemarca (60%) şi Suedia (59%). Încrederea în UE rămâne mai mare decât cea în guvernele sau parlamentele naţionale. 42% dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35% au încredere în parlamentul lor naţional şi în guvernul lor naţional.

O altă concluzie a Eurobarometrului este că o mare majoritate a respondenţilor sprijină libera circulaţie a cetăţenilor UE (83%, în creştere cu un punct procentual faţă de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenţi împărtăşesc această opinie.

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii Economice şi Monetare şi a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenţii din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Principalul motiv de îngrijorare la nivelul UE rămâne imigraţia, 40% dintre menţiuni (în creştere cu două puncte procentuale faţă de primăvara anului 2018). Imigraţia este menţionată de două ori mai des decât terorismul (20%), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi de nouă puncte procentuale faţă de primăvara anului 2018.

Situaţia finanţelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19%) şi se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depăşind preocupările cu privire la situaţia economică, în prezent pe locul al patrulea (18%).

Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16% dintre respondenţi, înregistrând cea mai mare creştere (5 puncte procentuale) şi ajungând pe a cincea poziţie.

Deşi şomajul este pe poziţia a şasea la nivelul UE (13%, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel naţional (23%, în scădere cu puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007.

Eurobarometrul standard din toamna anului 2018 (EB 90) a fost realizat prin intermediul unor interviuri directe, desfăşurate în perioada 8 - 22 noiembrie 2018. Au fost intervievate 32.600 de persoane din toate statele membre ale UE şi din ţările candidate (Macedonia, Turcia, Muntenegru, Serbia şi Albania). AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)